Faceți căutări pe acest blog

16.12.09

Traducerea numele pompoase ale joburilor

♦ Acceptance testing project leader - testează şi asigură calitatea produselor.
♦ Accounting and reporting expert - expert în contabilitate şi raportare.
♦ Accounting assistant - asistent de contabilitate.
♦ Application support team leader - coordonează echipa suport (software).
♦ Applications training specialist - specialist în instruire.
♦ Asistent manager - secretară.
♦ Billing specialist - specialist în facturare.
♦ Brand manager - responsabil cu activităţile de marketing.
♦ Cashier - casier.
♦ Consultant ERP sau SAP - consultant implementare software pentru managementul resurselor unei firme.
♦ Copywriter - redactor în agenţie de publicitate.
♦ Costs clerk - contabil.
♦ Executive coach - “antrenor” de manageri.
♦ Financial planning analyst - analist de planificare financiară.
♦ Front desk representative - recepţioner(ă).
♦ Head-hunter - recrutator.
♦ Human resources specialist - specialist în resurse umane.
♦ Indirect sales manager - manager de vânzări indirecte.
♦ Industry solutions opera- tions manager - manager de operaţiuni.
♦ IT service engineer - inginer service tehnologia informaţiei.
♦ JavaScript developers - programator JavaScript (JavaScript e un limbaj de programare).
♦ Key account manager - manager de clienţi importanţi
♦ Maintenance coordinator - coordonează mentenanţa (n.r. întreţinerea) echipamentelor.
♦ Manufacturing manager - manager de fabricaţie.
♦ Multi-level-marketing partner - partener marketing piramidal.
♦ Payroll administration associate - responsabil plăţi.
♦ Purchasing manager - manager de achiziţii.
♦ Quantity surveyor - cercetare de piaţă.
♦ R&D team leader - şef echipă cercetare şi dezvoltare.
♦ Relationship manager - manager relaţii cu clienţii.
♦ Salesman office based - vânzător.
♦ Senior business analyst - analist cu experienţă.
♦ Senior release engineer - inginer programator.
♦ Shipping manager - manager care se ocupă de livrări.
♦ Team leader - şef de echipă.
♦ Test engineer - inginer pentru testare software.

16.11.09

capital - ROMÂNIA DUPĂ 20 DE ANI: Top 10 aberaţii legislative

sursa capital.ro

10. Taxa de trecere a frontierei
Între noiembrie 1993 şi decembrie 1994, românii au fost obligaţi să plătească o taxă de trecere a frontierei de fiecare dată când ieşeau din ţară.

9. Legi comuniste în capitalism: amendă pentru tăiatul vacii
În iunie 1992, Torcică Ion a fost amendat de fiscul din judeţul Dâmboviţa din cauză că a tăiat un viţel în curte. Viţelul nu era nici furat, nici nu urma să fie vândut la negru. Deci, unde e greşeala?

8. Nu-ţi poţi vinde casa dacă ai amendă de circulaţie
În 2007, Guvernul a modificat prin ordonanţă Codul Fiscal. Un articol aparent inofensiv poate deveni o gravă încălcare a dreptului de proprietate. Cetăţenilor li se interzice să vândă imobile dacă au amenzi sau impozite neplătite.

7. Abuzuri: când mascaţii te dau afară din imobilul proaspăt retrocedat
Un caz incredibil: unor cetăţeni româno-brazilieni li se retrocedează o vilă în Primăverii. Credeţi că pot să se mute şi să trăiască în ea? Sau să o vândă? Nimic mai greşit! Dacă pe imobil au pus ochii şefii Serviciului Român de Informaţii, rişti să te trezeşti în miez de noapte cu mascaţii care te dau afară din casa pe care ai acte. Întreaga poveşte se găseşte într-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva statului român.

6. Cetăţeanul, la mâna serviciilor
Un cetăţean din Bârlad a cerut ca timpul petrecut în închisoare, pe motive politice, pe vremea comunismului, să-i fie recunoscut ca vechime în muncă, după cum prevedea o lege din 1990. Statul a depus în justiţie un document din care reieşea că respectivul a fost legionar, pentru ca, ani buni mai târziu, să recunoască greşeala: a fost o coincidenţă de nume!

5. Apartamente la două salarii medii
Întârzieri, amânări, modificări. Nici la 20 de ani de la Revoluţie, regimul proprietăţilor confiscate de comunişti n-a fost clarificat. Întreg demersul a pornit cu stângul, în condiţiile în care chiriaşii au fost dintotdeauna favorizaţi faţă de proprietarii deposedaţi. În 1992, apartamentele construite de stat s-au vândut pe două salarii medii.

4. Taxa radio TV la firme
În 2003, guvernul a hotărât că nu doar persoanele fizice, ci şi firmele trebuie să plătească o taxă pentru serviciul public de televiziune şi radiodifuziune. Decizia aberantă a fost anulată abia anul acesta, la Curtea Constituţională.

3. Găurile legislative care au permis fraudele de la SAFI şi FNI
România se poate „lăuda” în prezent cu una dintre cele mai slab dezvoltate pieţe de capital din Uniunea Europeană, iar scandalurile SAFI şi FNI au avut un rol important în dărâmarea încrederii în piaţa de capital. Nici acum, România n-a reuşit să ajungă la acelaşi număr de investitori pe piaţa de capital pe care-l avea înainte de scandaluri.

2. Achiziţiile publice: sursă de îmbogăţire pentru apropiaţii puterii
Romsilva, instituţie de stat, cumpără ace de cravată cu 5 milioane de lei bucata în 2004. Preţul este de 200 de ori mai mare decât cel real. Însă magistraţii decid că achiziţia a fost legală. Motivul: portiţele din legea achiziţiilor publice.

1. Nu ne vindem ţara!
Dreptul străinilor de a deţine terenuri şi proprietăţi imobiliare în România nu a existat, practic, până în 2007 - odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Unii politicieni, activi şi azi, au vrut să extindă restricţiile şi la firmele cu acţionari străini.

capital - ROMÂNIA DUPĂ 20 DE ANI: Top 10 evenimente care ne-au tras înapoi

sursa capital.ro:


10. Alungarea Regelui
Conducerile post-decembriste de până în 1996 i-au refuzat constant fostului suveran Mihai I dreptul de a veni în România. Atitudinea oficialităţilor de la Bucureşti a menţinut multă vreme climatul politic din ţara noastră în zona unui radicalism dăunător pentru democraţie.

9. Constituţia din '91 ne-a ţinut în '91
Scrisă sub coordonarea lui Antonie Iorgovan, Constituţia din 1991 ar fi trebuit să fie un motor eficient de dezvoltare. Dimpotrivă, prin felul în care a legiferat raportul puterilor în stat, actul fundamental al noii Românii post-comuniste a lăsat democraţia la cheremul foştilor nomenclaturişti ajunşi pe funcţii importante imediat după decembrie 1989.

8. „Caritas”: cum au ajuns în stradă românii care se visau milionari peste noapte
Jocul de tip piramidal „Caritas”, care promitea câştiguri de opt ori mai mari decât sumele investite, a început în 1991 la Cluj-Napoca şi a continuat până în '94. Deponenţii au lăsat la „Caritas” peste 1.257 de miliarde de lei, majoritatea reprezentând economiile lor de o viaţă. Fenomenul „Caritas” este emblematic pentru lipsa de cultură financiară a românilor şi pentru dorinţa oarbă de a se îmbogăţi foarte repede şi foarte uşor.

7. Cuponiadele: milioane de milionari
Una dintre principalele provocări ale tranziţiei a fost transferul proprietăţii din sectorul de stat în cel privat: chit că este vorba despre terenuri şi clădiri sau despre societăţi comerciale. Programele de privatizare în masă – care vor rămâne în istorie sub denumirea populară, de „cuponiade” – sunt un exemplu de intenţii bune, care sfârşesc prost.

6. 1998: aproape de crah
Dacă-l veţi întreba pe Mugur Isărescu, care a preluat (şi a păstrat) conducerea BNR la scurt timp după Revoluţie care au fost cele mai dificile momente din ultimii 20 de ani, în mod sigur va menţiona şi criza financiară din ’98, când România a fost la un pas de incapacitatea de plată.

5. Legile proprietăţii, legile corupţiei
Regimul terenurilor şi imobilelor din România n-a fost clarificat, din păcate, nici la 20 de ani după Revoluţie. Consecinţele: multe investiţii - publice sau private - sunt îngreunate de lipsa unui statut clar ar terenurilor. În plus, lacunele legislative în domeniul proprietăţii au fost unul din factorii care a favorizat corupţia din sectorul public.

4. Întârzieri mari în graficul aderării la NATO şi UE
Ar fi trebuit să intrăm în NATO în 1997, dar nu am intrat. Ar fi trebuit să intrăm în Uniunea Europeană în 2004, dar, la fel, nu am intrat. Aderarea oficială a României la structurile nord-atlantice s-a produs în 2002, iar aderarea la UE abia la 1 ianuarie 2007. Decalajul defineşte cum nu se poate mai bine diferenţa de maturitate şi de capacitate dintre clasa politică de la Bucureşti şi conducerile unor state vecine precum Cehia, Polonia sau Ungaria.

3. 2000: anticomuniştii, obligaţi să voteze cu Iliescu!
În 2000, românii s-au aflat în ipostaza de a alege în turul al doilea de scrutin la preşedinţie între Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor. Situaţia a fost calificată de presa internaţională ca fiind un pas „Înapoi în viitor”.

2. Mineriadele: democraţia predată cu bastonul
Primul deceniu al perioadei de după 1989 a fost presărat cu dezlănţuiri violente ale minerilor din Valea Jiului, care au instaurat panica printre românii care se opuneau neo-comunismului reprezentat de forţele politice conduse de foşti demnitari de dinainte de 1989. Manipularea minerilor a slăbit vizibil forţa de manifestare a opoziţiei.

1. Piaţa Universităţii: opoziţia democratică, scoasă din joc cu forţa
După nici jumătate de an de la momentul în care a văzut prima Revoluţie în direct, Occidentului i s-a arătat o altă Românie: una în care hoarde de mineri, transformaţi în forţe de ordine şi sprijiniţi de puterea politică, dădeau cu bâta, la propriu şi la figurat, în plăpânda democraţie înfiripată în decembrie 1989.

Top Gear in Romania

10.11.09

Pentru ce sa mai mergem la vot - oricum tara e condusa de mafie

sursa: ziarul curentul: http://www.curentul.ro/2009/index.php/2009111036663/Actualitate/Rosca-Stanescu-si-Bogdan-Chirieac-santaj-la-seful-ANI.html








Bogdan Chirieac (BC): Sfatul meu e să fii cât mai oficial.
Cătălin Macovei, şeful ANI (CM): Da, da, da.
BC: Să-ţi exprimi nemulţumirea, că au fost nişte articole nedrepte, dar tu respecţi presa şi de asta nici n-ai dat în judecată.
CM: Exact, şi de aia am şi acceptat să ne vedem.
Se aude Sorin Roşca Stănescu (SRS) pe fundal intrând, vorbind la telefon.
SRS: Deci cum i-am spus şi lui Bogdan eu nu am nicio simpatie pentru tine...
CM: Mă bucur să aud. Mie-mi plac discuţiile astea bărbăteşti.
SRS: N-am nicio antipatie personală.
CM: Sunt convins şi de asta, vă cred.
SRS: Să dea Dumnezeu să aibă Bogdan dreptate şi-ntr-o bună zi să am o simpatie. Pot să-ţi spun de ce nu azi. Pentru că ştiu că ai mers de la unul la altul încercând să-ţi păstrezi, să-ţi consolidezi poziţia.
CM: De la unul la altul, în ce sens?
SRS: Ăştia pe care-i controlezi i-ai mai iertat, i-ai mai nu ştiu ce. Ai făcut un fel de negustorie cu această instituţie publică în detrimentul...
CM: Nu, ăsta ar fi un lucru foarte grav. Haideţi să discutăm. Mie-mi place că discutăm bărbăteşte că de-aia am şi venit. Să ne vedem. Nu, negustorie nu am făcut, că dacă făceam negustorie să ştiţi că nu ajungeam să dau cu subsemnatul cât am dat. Că nu mă apăra nimeni, să ştiţi. Mâine, ăştia cu care ziceţi că am făcut eu comerţ, negustorie mă scuipă ca pe o măsea stricată.
SRS: Ştii cum să te aperi singur. Cum ai încercat să blochezi raportul Curţii de Conturi că ai găsit doi consilieri că sunt incompatibili.
CM: Vreţi să vă spun adevărul? Deci acolo-s mai mulţi incompatibili. Sunt vreo 7. Discutăm deschis, da? Vreau să vă spun că eu puteam să le fac rău. Nici în momentul de faţă nu are nimeni de la Curtea de Conturi dosar şi cu toate astea.
SRS: Şi ce dacă sunt incompatibili? Nu despre asta vorbim.
CM: Păi staţi puţin, lăsaţi-mă să vă spun. Pentru că nu am vrut să se spună că-i o răzbunare. Pentru că ei au constatat nişte rahaturi până la urmă acolo. Că eu n-am furat, spre deosebire de alţii, şi puteam să le fac dosar, că una e să le zici pe gură că eşti incompatibil cu... Doamne iartă-mă! Ei, eu întâi rezolv această problemă pe cale legală, că am văzut că şi dvs. vă place justiţia. Vă rezolv în justiţie şi după aia ne ocupăm. Pentru că mie nu-mi place să fac răzbunări pentru că e foarte simplu. Le faci dosar şi te duci: ia, hai prietene să negociem. Asta ca să vă răspund la subiectul cu Curtea de Conturi.
SRS: Deci pot să public raportul Curţii de Conturi? Chiar dacă ei n-au dat drumul oficial?
CM: Puteţi să-l publicaţi bineînţeles. Dar eu...
SRS: Eu nu ştiu cât de prieten eşti tu cu el. (n.r. cu BC)
CM: Asta să v-o spună Bogdan, că eu nu-mi permit să...
SRS: Nu, dar e vorba de o chestie foarte gravă. Dacă poate, s-o vadă şi el sau nu. E vorba de tine, nu de altcineva.
CM: Să vă răspundă Bogdan.
Roşca ameninţă cu „nişte acte“
SRS: Am nişte acte. Voi vă hotărâţi dacă uită discuţia. Poţi s-o uiţi?
CM: Eu zic că nu, n-o uita. Nu mizaţi pe asta că nu ştiu.
BC: Deci pot să uit dacă am venit cu el la tine.
SRS: Păi ştii că ai luat 100.000 de la un domn?
CM: Nu, arătaţi-mi hârtia!
SRS: Nu ştiu... (scoate documentul)
CM: Nu, domnu’ ăsta a luat împrumut.
SRS: E semnătura ta?
CM: Da!
SRS: Şi ce scrie aici?
CM: „În prezenţa martorului“. „Contractul a fost încheiat în prezenţa martorului Macovei“. Da, aşa e, şi e valabil şi în ziua de azi că ăla n-a dat banii. Adevărat tot ce scrie de la un cap la altul şi adevărat că-i semnătura mea. Dar n-am luat eu, din păcate. Acum îmi pare rău, fie vorba între noi, că n-am luat nimic de acolo.
SRS: Păi da. Acum informaţia care-o am e că aţi împărţit banii: tu, martorul, cu ăsta care a luat.
CM: Domnul Roşca, ar fi fost bine. Mă credeţi, acum asta n-am cum să dovedesc, dar n-am luat nici măcar un cent şi n-am făcut rău.
SRS: Şi dacă n-ai făcut chestia asta, atunci de ce i-ai dat avocatului cu pixul, semnătura?
CM: Că s-a încheiat în prezenţa mea.
SRS: Nu asta, ce n-am adus...
CM: La ce vă referiţi?
SRS: Că te-ai angajat că-i dai banii înapoi tu şi te-ai pârât singur; ai dat o declaraţie olografă în faţa acestui avocat.
CM: Nu, asta aicia nu.
SRS: Nu?
CM: Nu. Arătaţi-mi declaraţia! Ce Dumnezeu! Deci dacă am recunoscut că astea-s? Cum să-i dau? Am înnebunit în somn? Când să-i dau? Eu ştiu că avocatul ar vrea să ia banii de la mine acuma. Dar dacă luam eu banii? Să ştiţi că eu nu am o problemă cu datoriile. Eu când iau un ban îl dau până la ultimul înapoi.
BC: Dar domnul ăla cine-i?
CM: Domnul ăla era un cămătar.

De la acte la amante

BC: Nu e de la amantă?
CM: Nu-i de la amantă, nu, dar totul este absolut real. N-are rost să...
BC: Nu, că-mi dau şi eu seama. Ştii bine că avem şi noi de astea...
CM: Nu!
SRS: Dom’le, cu amantele întotdeauna trebuie să ţii seama.
CM: Nevastă-mea nu divorţează de mine.
BC: Şi dacă n-ai grijă de amantă, odată te varsă!
SRS: Dom’le, Patriciu a cumpărat acu câtva timp o colecţie extraordinară la o sumă infimă, de la un nenorocit de baron din Franţa care era în proces de divorţ, ştii? Nu se înţelegeau la preţ cu nevasta şi l-a reclamat la fisc şi au venit ăia să-i ia gâtul, că a trişat... Şi el la fisc, cu câteva sute de mii, acu’ nu ştiu câţi ani, că nu mai avea bani, că era criză...
CM: Asta-n România?
SRS: Nu, în Franţa! Şi le-a luat pe nimic. Era în pragul sinuciderii. S-a dus Dinu şi a luat pe nimic şi ăla îi pupa şi mâinile.
BC: Deci asta e.
CM: Oricum maestrul şi Cancan-ul au făcut un lucru bun din toată... mie-mi place să văd partea plină a paharului. Sunt cel mai fidel, nu mă mai prindeţi cu gagici şi cu...
SRS: Asta nu e bine.
CM: Asta mi-a zis şi el, că e cea mai mare greşeală, înspre bătrâneţe.

Ţintele lui SRS: Blaga, Videanu, Berceanu şi „şeful lor“

SRS: Începusem o discuţie şi a rămas aşa, în coadă de peşte, cu Videanu!
CM: Aşa e.
SRS: N-am amestecat la vremea aceea şi numele de Blaga.
CM: Da.
SRS: La data aceea. Pentru ca „poporul“ să afle adevărul, pentru a se face puţină dreptate, m-ar interesa unde v-aţi dus cu investigaţiile. Până unde au ajuns aceste investigaţii.
CM: Păi la Blaga s-a terminat. Asta ştiţi!
SRS: Nu ştiu! Şi l-aţi găsit curat?
CM: Păi am dat-o public asta. Ce-am terminat. Blaga a justificat tot.
SRS: Nu i-aţi găsit conturile de afară?
CM: Suntem în procedură... Lui Blaga?
SRS: Da.
CM: Sincer, nu le-am căutat.
SRS: Urât.
CM: Urât, dar nu am ştiut.
SRS: Dar ceilalţi doi?
CM: La ceilalţi doi sunt procedurile în curs. Durează. Ştiţi cum v-am zis şi la televiziune. Elveţia nu mai e ce-a fost. Elveţia dă tot acuma, dar e o procedură mai complicată.
SRS: Păi şi dacă le dă după alegeri?
CM: Am înţeles. Poate dă înainte de alegeri. Aici aveţi dreptate că, dacă afli prea târziu, degeaba afli.
SRS: Ar trebui să se ştie.
CM: Am înţeles ideea. Dar ziceţi-mi cu Blaga. Are conturi în străinătate? Dar chiar habar n-am avut. În ce ţară?
SRS: Franţa!
CM: Franţa? Păi cu francezii avem o relaţie bună.
BC: Franţa e ca-n România.
CM: Păi da. Da-s pe numele lui, că dacă-s pe-a lui văru’ n-am competenţa. Pentru că în Franţa nu-i complicat, cum zice şi Bogdan. Ce mi-e Franţa, ce mi-e România. Dar dacă nu-s pe numele lui sau pe-a lui nevastă-sa, pa şi la revedere. Copiii sunt majori din câte ştiu eu.
SRS: Păi şi cât mai durează procedura asta?
CM: Dacă v-aş zice că durează o saptămână... Nu vă pot garanta cât mai durează. Nu ştiu, uite o să mă interesez şi vă transmit mâine prin Bogdan. Că eu acuma sunt ocupat să dau cu subsemnatul pe la diverse autorităţi, că tot ziceţi dvs. Că mă şantajează, că mă are Băsescu la mână cu nu ştiu ce. Şi chiar nu prea m-am mai preocupat în ultima vreme ce s-a mai întâmplat, dar mâine vă transmit prin maestru’.
SRS: Da, Bogdane?
CM: Că eu cred că nu mai e. Teoretic n-ar trebui să mai dureze mult.
SRS: Oricum, şi nişte detalii ar fi utile. Unde sunt, cum sunt, numere. Mmm?
CM: Am înţeles.

Dărnicia lui Roşca

SRS: Dacă, de pildă, tu-mi dai numerele de cont eu le trimit câte 5 Euro.
BC râde cu poftă
CM: De ce?
SRS: Ca să le verific. (n.r. - râde cu poftă. De fapt, el le trimite bani ca să vadă demnitarii că el le ştie conturile. Incomod, nu? Şi apoi „să-i poată strânge de coaie“ după cum mărturiseşte ulterior).
CM: Asta putem să facem şi noi.
SRS: Poate voi n-aveţi. Eu am. I-am strâns.
BC şi SRS râd cu poftă.
CM: Noi n-avem, e-adevărat.
BC: Naşule, pregăteşte şi tu 1000. Nu intră 5 Euro.
SRS: Ba da, intră.
CM: Cum să nu, intră şi 2 euro jumate.
SRS: Nu merită, băi.
BC: La Videanu, sub un milion nici nu se uită. Las-o-n pula mea!
SRS râde.
SRS: Au intrat mulţi acuma de la Urdăreanu (patronul UTI) la Videanu.
CM: Poftiţi?
BC: Au intrat foarte mulţi bani în vara asta de la Urdăreanu. Foarte mulţi.
CM: La Videanu?
SRS: Şi la Berceanu, şi la Videanu.
CM: Foarte interesantă treaba cu nea Punguţă, ăla.
SRS: Da.
CM: Soţia poate să fie subiectul nostru pentru că...
SRS: Dar nu, e foarte interesant. Nu ştiu dacă ai apucat să vezi, c-am postat aseară târziu, dar am avut o problemă cu serverul. Ei chiar sunt acţionari cu Sulfina Barbu.
CM: Am citit.
BC: Ce-a făcut?
CM: KVB. L-am avut şi noi, dar l-am scăpat, ăsta, cum îl chema, ăla de la Garda de Mediu.
SRS: Cum v-a scăpat că a dat declaraţii aiurea să se apere. Silvian, care-a fost ofiţer.
BC: Ştim cu toţii. Păi a fost şeful lui Băsescu!
SRS: Am enorm de multe detalii şi date. E un dosar aşa gros, că l-am postat eu seara.
CM: Cu Sulfina n-am prea priceput la sfârşit, dar îl mai iau o dată. Nu că eu citesc în fiecare zi blogul dvs. ca să văd dacă mai apar şi eu pe-acolo şi de aia...

Chirieac, trist că l-a părăsit amanta

SRS: Dacă-l cunoaştem împreună pe Bogdan, n-apari nicăieri.
CM: E, n-am ştiut asta...
SRS: Dacă tot am făcut cunoştinţă, eu sunt foarte corect.
CM: La fel şi eu.
SRS: Iar atunci, degeaba spui c-am dat tot ce-am avut. La televizor, cu aia era călare pe mine. Câştigase procesul cu tine.
CM: Păi da, l-a câştigat, dar mai e recursul.
SRS: Eu puteam să mă duc la două televiziuni - Realitatea TV şi Antena 3, n.red -, tu-ţi dai seama ce emisiuni făceam. Ce audienţă!
BC: Ce emisiune?
CM: Nu e Bogdane, n-ai pierdut nimic. Trebuie să fim cinstiţi.
BC: Sunt disperat. Iară m-a abandonat amanta... Sunt pielea pulii.
CM: Uite, pe tine nu te prinde Cancan-ul, numai pe mine mă prinde.
CB: Ce, bă, sunt demnitar?
SRS: Suntem oameni obişnuiţi. Cum zice el: cetăţean.
BC: Standard mediu suntem!
SRS râde cu poftă
BC: Standard mediu suntem, în pula mea!
SRS: Şomer, mă!
BC: Eu sunt şef de ONG, director de ONG.
CM: OK, vedem ce este, şi mâine mă văd cu maestrul (BC).

Roşca vrea să-l strângă pe Berceanu de coaie

SRS: Absolut! Sincer, preocupările mele nu sunt să fac rău unor oameni; nici lui Berceanu. Problema mea e că ăsta distruge un sistem... democratic. Am o problemă.
CM: Berceanu e un tip.
SRS: Nu Berceanu distruge, şeful lor.
CM: Da’ să ştiţi, după părerea mea, Berceanu e un tip care nu ştiu de cât răspunde acolo. El e cam independent.
SRS: El joacă. E unul dintre marii actori ai ţării, îi merge capul, are experienţă. Jos pălăria.
BC: Are coaie.
SRS: Dar cineva trebuie să i le strângă şi lui. Da’ şi decât să i le strângă pe jos când nu mai are rost, i le strâng eu între picioare.
Bogdan Chirieac râde cu poftă.
CM: Maestre, cu părere de rău, trebuie să vă zic că n-am beneficiat de niciun cent.
SRS: Deci omul n-a vrut să-mi dea ce i-ai dat tu în scris.
CM: Păi n-are.
SRS: Şi a spus că nu-mi dă, că nu vrea să te bage în puşcărie. Îţi dau cuvântul meu.
CM: Da, eu vă cred.
SRS: C-a spus că nu vrea să se-ajungă la un dosar penal.
CM: Vă cred, dar ideea este: la ce dosar penal? C-aş fi luat nişte bani?
SRS: I-ai dat nişte declaraţii. Poate că băuseşi...
CM: Nu, stau prost cu băutura.
SRS: Ai dat nişte declaraţii în care ai recunoscut nişte lucruri grave. Ca o garanţie că-i vei da banii.
CM: Nu. Vă rog să verificaţi. Nu vi se pare nefiresc? V-a dat începutul şi de ce nu v-a dat şi... Că aia era...
SRS: Probabil ca să te atenţioneze prin mine. Dar pe mine nu mă interesează cei 50.000.
CM: Dar să ştiţi că eu discut cu băiatul ăla; mai discut şi acum, deci nu...

Pentru Roşca şi Chirieac, 50.000 de euro nu mai reprezintă o sumă

SRS: Deci pe mine nu mă interesează banii în afacerea asta: ai tăi, ai lui, ai cui or fi, pe mine mă interesează...
CM: Pe mine m-ar fi interesat, că e o sumă, care pentru mine, cel puţin, e o sumă mare asta.
Bogdan Chirieac râde.
SRS: Pentru mine nu mai e (râde şi el)
CM: Sunteţi în altă ligă.
SRS: Recunosc deschis.
CM: Sunteţi în altă ligă, dar vă spun: acea hârtie nu există, sincer, că dacă discutăm atât de deschis încât n-avea rost ca să vă ascund. Nu i-am dat ăluia în scris. N-aveam cum să-i dau în scris aşa ceva.
SRS: Bun! Ajută opinia publică, te rog frumos. Niciodată nu se va şti că-i ceva de la tine. Niciodată. Deci eu niciodată nu am divulgat vreo sursă. La mine nu există aşa ceva. În definitiv, şi tu ai nevoie să-ţi faci ceva la un moment dat, să se vadă că voi munciţi acolo, şi atunci lumea ştie că nu mă am bine cu tine, nu? Aşa ştie toată lumea.
CM: Da!
SRS: Şi-atunci, perfect. Dacă eu scot ceva, am pe cineva acolo. Şi când scot ceva, nu scot împotriva activităţii voastre, mă refer la partea pozitivă a activităţii voastre, ci scot împotriva unor cetăţeni care n-au fost corecţi. Gândeşte-te că avem cel mai bun prilej şi cele mai bune condiţii de a colabora. Nimeni nu poate să bănuiască.
CM: Să ne suspecteze de prietenii.
SRS: Corect ce spun?
CM: Da!

Urmează discuţia a lui Roşca Stănescu cu Bogdan Chirieac despre o conferinţă.
Îi sună telefonul, vorbeşte.
SRS: Iar am băgat nişte nenorociri pe site...
BC: Ce?
CM: Citeşte şi-o să vezi.
SRS: Citeşte!
Vorbesc despre postările de pe blogul lui din data de 25.09. Audierile în cazul Băbeni, generalul Olaru, că merg la comisia de apărare Nica şi Diaconescu şi apoi despre o damă de consumaţie ieftină şi sigură, de 100 de euro partida.


Cătălin Macovei: A avut loc o discuţie în această formulă

Contactat telefonic, şeful ANI, Cătălin Macovei, după un moment de uimire urmat de altul de ezitare, ne-a declarat sumar că „a avut loc o discuţie în această formulă“, dar că „nu poate face comentarii pe marginea ei“. Întrebat dacă a dat curs solicitărilor făcute de cei doi aşa-zişi ziarişti, Macovei ne-a declarat: „Nu vreau să fac mai multe comentarii, dar dacă aş fi dat curs cererilor lor, datele ar fi apărut până acum în presă sau pe bloguri“.

A murit Gheorghe Dinica

Actorul Gheorghe Dinica a incetat din viata in 10.11.2009, la varsta de 75 de ani, la Spitalul de Urgenta Floreasca din Capitala, unde era internat 22 octombrie, cu diagnosticul bronhopneumonie, care ulterior s-a complicat.







21.9.09

Doamne, fa-ma prost!


Victor Socaciu- Fa-ma Doamne prost..
Vezi mai multe video din Politica



Doamne, fa-ma prost!
versuri: Anonim
muzica: Victor Socaciu


De-ar fi sa-i luam pe toti la rand,
Si actualii dar si fostii,
Cei mai destepti de pe Pamant
Au fost intotdeauna...PROSTII.

Nu te ruga la ursitoare
Sa-ti faca-n viata ta vreun rost,
Mai bine urla-n gura mare:
"Iubite Doamne, fa-ma....PROST!"

De ce sa tragi ca la galera,
Sa-nveti atatea fara rost,
De vrei sa faci o cariera
Ajunge numai sa fii...PROST.

In lumea asta cu de toate,
Unde se-nvata contra cost,
Pacat ca nici o facultate
Nu da si diploma de....PROST.

Avem impozite cu carul
Dar inotam in saracie
Si ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe.....PROSTIE...

Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Sa nu-i jignesti, sa nu-i improsti!
O, Doamne, de ne-ar creste graul
Cum cresc recoltele de ...PROSTI.

Si-n lumea asta rasturnata,
Unde cei strambi sunt cei mai drepti,
Savantii nostri mor de foame
Si numai PROSTII sunt destepti.

Si prostii mor, vai, ce cutremur
Drapele, chiar de cad in berna,
Nu disperati, fiinca e sigur:
La noi prostia e eterna!!!

16.9.09

A murit actorul Nicu Constantin

Actorul Nicu Constantin a incetat din viata in 15.09.2009, in jurul orei 16.45, in urma unui stop cardio-respirator



15.9.09

A murit Patrick Swayze

Actorul american Patrick Swayze s-a stins din viata in aceasta dimineata (15.09.2009) dupa o lupta grea, de aproape doi ani, cu cancerul pancreatic.

- varsta de 57 de ani,
- roluri in filmele "Dirty Dancing" si "Ghost"




14.9.09

3.9.09