The CLR Profiler includes a number of very useful views of the allocation profile, including a histogram of allocated types, allocation and call graphs, a time line showing GCs of various generations and the resulting state of the managed heap after those collections, and a call tree showing per-method allocations and assembly loads.
http://www.microsoft.com/downloads/details.aspx?FamilyId=A362781C-3870-43BE-8926-862B40AA0CD0&displaylang=en
Un alt profiler recomandat: http://memprofiler.com/
19.12.07
Cele mai bune zece filme ale anului 2007
Before the Devil Knows You’re Dead
Le scaphandre et le papillon
Into the Wild
Juno
Knocked Up
Michael Clayton
No Country for Old Men
Ratatouille
The Savages
There Will Be Blood
Best Horror 2007
1. 30 Days of Night
2. Resident Evil: Extinction
3. The Grudge 2
4. Halloween
5. Severance
6. Grindhouse
7. Hostel 2
8. Saw IV
9. 28 Weeks Later
10. The Mist
Le scaphandre et le papillon
Into the Wild
Juno
Knocked Up
Michael Clayton
No Country for Old Men
Ratatouille
The Savages
There Will Be Blood
Best Horror 2007
1. 30 Days of Night
2. Resident Evil: Extinction
3. The Grudge 2
4. Halloween
5. Severance
6. Grindhouse
7. Hostel 2
8. Saw IV
9. 28 Weeks Later
10. The Mist
17.12.07
Zece pentru Romania 2007
Aici se poate vedea gradul de incultura al poporului roman. De ce au dreptul sa voteze oameni care au ales pe Arsinel si Piersic? Ca la actori poate nu e asa important, da cu Ilici ne-am fript rau de tot 16 ani...
De fapt la actori s-a vazut reactia cunoscatorilor din sala cand a fost citit Dinica (s-au ridicat in picioare si au aplaudat toti indelung).
La categoria "ACTORII" au fost reţinuţi pentru etapa a-II-a:
De fapt la actori s-a vazut reactia cunoscatorilor din sala cand a fost citit Dinica (s-au ridicat in picioare si au aplaudat toti indelung).
La categoria "ACTORII" au fost reţinuţi pentru etapa a-II-a:
1. ALEXANDRU ARSINEL
2. FLORIN PIERSIC
3. STEFAN BANICA JR.
4. STELA POPESCU
5. MAIA MORGENSTERN
6. JEAN CONSTANTIN
7. TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ
9. GHEORGHE DINICA
8. DRAGA OLTEANU MATEI
10. DAN BORDEIANU Criteriile de performanţă sunt: este talentat; are un aspect fizic plăcut; este apreciat, iubit de public, popular.
13.12.07
Cum se poate reduce factura la caldura cu 75 procente
Proprietarii de case sau de vile îşi pot reduce cheltuielile cu încălzirea cu până la 75% dacă îşi montează o pompă de căldură. Aceasta este un sistem neconvenţional de încălzire-răcire, un agregat termodinamic ce preia căldura de la un corp mai rece şi o duce către unul mai cald.
Sursa de energie folosită este gratuită şi inepuizabilă, adică energia solară înmagazinată în sol, aer, apa freatică sau chiar în stâncă. Pompa absoarbe căldura naturală a pământului prin intermediul unor ţevi şi cu ajutorul unui compresor, care este parte componentă a instalaţiei, o multiplică în anotimpul rece sau produce frig pe timpul verii. Compresorul urcă iarna temperatura în calorifere la 35-55 grade iar vara o scade până la 10-12 grade. Astfel de pompe înlocuiesc sistemele tradiţionale ce utilizează combustibili solizi, gaze naturale, GPL, lichizi sau pe cele care folosesc curent electric.
Scăpăm de furnizorii de gaze Chiar dacă investiţia iniţială este mai mare decât la instalarea altor centrale termice, amortizarea se face, potrivit comercianţilor, între 3 şi 7 ani. Cu cât imobilul este mai mare investiţia se amortizează mai rapid. În plus, perioada scade dacă ţinem cont că preţurile combustibililor tradiţionali creşte în permanenţă. Pompele de căldură nu sunt influenţate de evoluţia acestor preţuri, de condiţiile climaterice sau de orice fel de taxă.
Pentru o casă cu o suprafaţă în medie de 100-150 metri pătraţi achiziţionarea şi montarea unei pompe de căldură costă în jur de 10.000 de euro şi creşte proporţional cu mărimea construcţiei. În această sumă intră preţul pompei (care de fapt este un sistem alcătuit din tubulaturi, un compresor, un colector, un vas de vaporizare şi un condensator), cel al manoperei, al ventilo-convertorului, al radiatoarelor şi al sistemului de distribuţie.
Dimensionarea instalaţiei şi alegerea tipului de sursă de energie se fac în funcţie de suprafaţa imobilului, de sistemul izolaţie, de numărul de băi sau spaţiul disponibil din jurul locuinţei. De altfel, comerciaţii cer aceste date pentru a calcula capacitatea optimă pentru necesarul de încălzit. Autonomia termică este foarte ridicată, curentul electric de la reţeaua naţională este folosit doar pentru acţionarea compresorului şi pentru pompa de recirculare. Pentru fiecare kilowat de energie electrică utilizat se obţin 4 kilowaţi de energie termică.
Tipuri de pompe
Pe piaţa românească se comercializează mai multe tipuri de pompe de căldură: sol/sol, (preiau căldura din sol), de mare adâncime, (iau căldura din puţuri forate la peste 100 metri), de pânză freatică şi de aer.
Cele mai cunoscute mărci sunt Thermia, Octopus, Ochsner, Dimplex, Tetco, Hoval. Producătorii de astfel de instalaţii spun că rentabilitatea cea mai mare o oferă pompele care absorb energia din apa freatică. Pentru ca o pompă de căldură să fie cât mai eficientă trebuie să existe o diferenţă cât mai mică între sursă şi mediul de încălzit. Apa freatică are în mod constant o temperatură de 8-12 grade, fiind purtător de energie termică pe tot parcursul anului.
Apa se extrage printr-un puţ şi este adusă în schimbătorul de căldură. La o distanţă de 6-8 metri se forează un al doilea puţ prin care se va deversa apa răcită. Un foraj de adâncime costă între 100 şi 200 lei metru liniar. Dacă se forează la adâncimi mari, de peste 100 metri, se introduce o sondă prin care circulă un agent de apă şi antigel. Temperatura solului este din ce în ce mai mare pe măsură ce creşte adâncimea, fapt ce conferă sistemului o stabilitate sporită.
Pentru locuinţele care au spaţii mai mari în jur se poate utiliza sistemul sol/sol. La o distanţă de 0,7-1,9 metri sub pământ se plasează serpentine de ţeavă din plastic care vor prelua energia solară. Sistemul nu dăunează plantelor din grădină. Pompele de aer sunt confruntate cu diferenţele cele mai mari de temperatură şi în consecinţă trebuie să se apeleze la o centrală termică dacă temperaturile scad sub minus 10 grade Celsius. În acest caz, randamentul pompei de căldură este de 50%.
Sursa de energie folosită este gratuită şi inepuizabilă, adică energia solară înmagazinată în sol, aer, apa freatică sau chiar în stâncă. Pompa absoarbe căldura naturală a pământului prin intermediul unor ţevi şi cu ajutorul unui compresor, care este parte componentă a instalaţiei, o multiplică în anotimpul rece sau produce frig pe timpul verii. Compresorul urcă iarna temperatura în calorifere la 35-55 grade iar vara o scade până la 10-12 grade. Astfel de pompe înlocuiesc sistemele tradiţionale ce utilizează combustibili solizi, gaze naturale, GPL, lichizi sau pe cele care folosesc curent electric.
Scăpăm de furnizorii de gaze Chiar dacă investiţia iniţială este mai mare decât la instalarea altor centrale termice, amortizarea se face, potrivit comercianţilor, între 3 şi 7 ani. Cu cât imobilul este mai mare investiţia se amortizează mai rapid. În plus, perioada scade dacă ţinem cont că preţurile combustibililor tradiţionali creşte în permanenţă. Pompele de căldură nu sunt influenţate de evoluţia acestor preţuri, de condiţiile climaterice sau de orice fel de taxă.
Pentru o casă cu o suprafaţă în medie de 100-150 metri pătraţi achiziţionarea şi montarea unei pompe de căldură costă în jur de 10.000 de euro şi creşte proporţional cu mărimea construcţiei. În această sumă intră preţul pompei (care de fapt este un sistem alcătuit din tubulaturi, un compresor, un colector, un vas de vaporizare şi un condensator), cel al manoperei, al ventilo-convertorului, al radiatoarelor şi al sistemului de distribuţie.
Dimensionarea instalaţiei şi alegerea tipului de sursă de energie se fac în funcţie de suprafaţa imobilului, de sistemul izolaţie, de numărul de băi sau spaţiul disponibil din jurul locuinţei. De altfel, comerciaţii cer aceste date pentru a calcula capacitatea optimă pentru necesarul de încălzit. Autonomia termică este foarte ridicată, curentul electric de la reţeaua naţională este folosit doar pentru acţionarea compresorului şi pentru pompa de recirculare. Pentru fiecare kilowat de energie electrică utilizat se obţin 4 kilowaţi de energie termică.
Tipuri de pompe
Pe piaţa românească se comercializează mai multe tipuri de pompe de căldură: sol/sol, (preiau căldura din sol), de mare adâncime, (iau căldura din puţuri forate la peste 100 metri), de pânză freatică şi de aer.
Cele mai cunoscute mărci sunt Thermia, Octopus, Ochsner, Dimplex, Tetco, Hoval. Producătorii de astfel de instalaţii spun că rentabilitatea cea mai mare o oferă pompele care absorb energia din apa freatică. Pentru ca o pompă de căldură să fie cât mai eficientă trebuie să existe o diferenţă cât mai mică între sursă şi mediul de încălzit. Apa freatică are în mod constant o temperatură de 8-12 grade, fiind purtător de energie termică pe tot parcursul anului.
Apa se extrage printr-un puţ şi este adusă în schimbătorul de căldură. La o distanţă de 6-8 metri se forează un al doilea puţ prin care se va deversa apa răcită. Un foraj de adâncime costă între 100 şi 200 lei metru liniar. Dacă se forează la adâncimi mari, de peste 100 metri, se introduce o sondă prin care circulă un agent de apă şi antigel. Temperatura solului este din ce în ce mai mare pe măsură ce creşte adâncimea, fapt ce conferă sistemului o stabilitate sporită.
Pentru locuinţele care au spaţii mai mari în jur se poate utiliza sistemul sol/sol. La o distanţă de 0,7-1,9 metri sub pământ se plasează serpentine de ţeavă din plastic care vor prelua energia solară. Sistemul nu dăunează plantelor din grădină. Pompele de aer sunt confruntate cu diferenţele cele mai mari de temperatură şi în consecinţă trebuie să se apeleze la o centrală termică dacă temperaturile scad sub minus 10 grade Celsius. În acest caz, randamentul pompei de căldură este de 50%.
6.12.07
Bursa de Valori Bucuresti furnizeaza un Serviciu Web
Bursa de Valori Bucuresti furnizeaza un Serviciu Web pentru a ajuta dezvoltatorii de aplicatii sa integreze datele de tranzactionare in propriile aplicatii, folosind o metoda standard.
http://www.bvb.ro/NewsandServices/Services/Services.aspx
http://www.bvb.ro/NewsandServices/Services/Services.aspx
5.12.07
De 1 Decembrie, am pus bombe pe Aeroportul Baneasa
http://www.catavencu.ro/la_zi/din_editia_print/ancheta_de_1_decembrie_am_pus_bombe_pe_aeroportul_baneasa.html
Vineri, 30 noiembrie. Ziua Nationala era din ce in ce mai aproape. O simteam cum vine. Huruia din tancuri. Ne blocase deja traficul. Stateam in masina si ne gindeam: „Ba, noi chiar nu facem nimic ca sa marcam acest maret moment? Uite, hai sa mergem pe un cimp, sa ne taiem un pic la un deget si sa varsam citeva picaturi de singe pe glia stramoseasca. Jertfa pentru patria-muma! Nt-nt-nt, nu merge, trebuie sa mergem si la farmacie sa luam spirt ca sa ne punem la rana... E complicat si e si penibil sa ceri doar spirt la farmacie. Atunci, alta varianta, hai sa presaram in Piata Universitatii, pe sosea, 3.000 de cutii de piuneze si sa arboram banner-ul: «Pe aici nu se trece!». Hai, maaaa, ce naiba, sintem nebuni, pai nu mai trecem nici noi! Cum mai ajungem acasa? Ne asteapta nevestele. Si asta n-ar fi o problema, dar cum sa ne permitem sa intirziem la amante?“. Pina la urma, din toate variantele de sacrificiu patriotic, juriul compus din doi oameni blocati in trafic a ales: sa punem o bomba la un avion garat intr-un aeroport romanesc international. Ce proasta idee! Ne-a iesit, dar a fost atit de simplu, ca ne-am si plictisit.
E atit de banal sa arunci un aeroport romanesc in aer,
ca-mi vine sa si casc. Nu-ti trebuie decit o salopeta de salahor in constructii, o casca de santierist si, daca chiar esti un terorist foarte exigent, care tine la detalii, o masina rapciugoasa, tip Dacia papuc, an de fabricatie 1986. Se accepta si 1984. Va prezentam imediat schema atentatului cu care puteti face pulbere un aeroport international romanesc, cu rugamintea sa n-o dati mai departe, mai departe de granitele NATO.
Am ales Aeroportul Baneasa. Din cel putin doua motive. Unu, e mai aproape de Arcul de Triumf, pe unde trec de 1 Decembrie competentele unitati care asigura siguranta nationala. Si doi, dar mai important, e mai aproape de redactie, deci ne era mai la indemina.
Ne-am imbracat in tinuta clasica a unui zilier constructor. Pentru teroristii care vor planul mura-n gura, ne vedem fortati sa dam niste detalii. Adica una bucata salopeta peste flanela decolorata si maiou, spalacit, made in China (eu, Alexandru Cautis) si halat muncitoresc bleumarin peste una bucata geaca luata cu trei milioane din Metro Baneasa, pe care o gasea cu doar 50 de euro la Tati-Paris, dar s-a grabit (eu, Catalin Prisacariu). Hai, nu ziceti ca-i scump, ca are Al-Qaeda bani.
Am luat doua lopeti cu noi (din pacate, n-avem detalii tehnice pentru Al-Qaeda, sint niste lopeti clasice), ca sa aratam ireprosabil a muncitori pusi pe treaba. Plus una bomba. Bomba tare, dar de jucarie, pentru care ma vad nevoit sa-i multumesc lui Rares, fiu-meu de sase ani, care mi-a ingaduit sa folosesc in interes national grenada lui de plastic. Multam, Rares, esti un brav roman, sterge-te la cur, te rog.
Masina tip papuc. Ziceam si mai devreme, nu e obligatorie. Va trebuie doar daca aveti de transportat o cantitate mai mare de explozibil. Altfel, puteti sa patrundeti si pe jos in incinta Aeroportului Baneasa. Zece grenade va intra in buzunar lejer.
E, aici e aici. Va trebuie o… un soi de parola ca sa intrati cu bomba nestingheriti in aeroport. Ati dat neste bani pentru revista, deci consideram ca ati achitat taxa de parola pentru un atentat la Aeroportul Baneasa. Parola este… – taaaaa-raaaram-tam-tam – „Salut“. Se accepta si „Hai noroc, ma“ sau orice alta formula de salut de santier.
Asta e tot!!! Imbracati ca niste salahori, cu o masina care reuseste performanta de a rula 5 km, fara ca soferul sa se vada nevoit sa sufle in jigler, stiind sa ziceti pe romaneste „Salut“, puteti penetra nestingheriti, de cite ori vreti, filtrul de paza al Aeroportului International Baneasa.
Trecem la exemplificare practica:
Niste baieti, subsemnatii, in costumatie muncitoreasca, cu niste caschete de santier pe cap, pe care scrisesem cu o carioca „Al-Qaeda company“ si „Al Aca-eda Industry“, care nu aveau nici o treaba cu aeroportul, au reusit sa intre necontrolati si nebifati nicaieri, cu tot cu masina tip bena, in Aeroportul International Baneasa, pe 30 noiembrie 2007. Baieti finuti (saru’ mina, mama, saru’ mina, tata), n-au scuipat si n-au facut pipi in incinta securizata a aeroportului, dar au pus acolo niste bombe. De jucarie.
Ce au facut acesti baieti de caracter, dar totusi caracter neautorizat, in incinta Aeroportului International Baneasa, vedeti in continuare:
Pai, am intrat in aeroport ca niste fantome, pe poarta dinspre Drumul Potcoavei. Fiind imbracati in costumatie de muncitor clasic, am zis doar „Salut“ si paznicul aeroportului ne-a deschis imediat. Ca si cum era o garantie ca, fiind imbracati in salopeta si stiind sa zicem „salut“, nu puteam fi decit bine intentionati.
Ne-am plimbat nestingheriti pe linga cisterne cu kerosen. Le-am filmat si fotografiat.
Am mers cu masina, dar si pe jos, pe pista pe care veneau si plecau avioane. O situatie unica in lume! Inchipuiti-va un pilot la mansa unui avion proaspat aterizat sau a unuia gata de decolare, care se vede nevoit sa acorde prioritate de trecere unor pietoni care traverseaza nonsalanti, in acel moment, pista. „Stai, tataie, ce tot dai claxon la avion, nu vezi ca avem papornite de carat?! Bine ca esti tu smecher si ai avion!“
Am lipit una bombita, de plastic, de coada unui Boeing.
Ne-am filmat nonsalanti intr-o zona de maxima securitate, unde nu e permis sa faci poze nici cu aparate de jucarie. Am facut schimb de camere. Prisacariu l-a filmat pe Cautis cind punea bomba la Boeing, apoi Cautis l-a filmat pe Prisacariu plimbindu-se pe pista de rulare. Un avion al My Air se pregatea in spatele lor de decolare. Deci regia a fost excelenta, sincronizarea perfecta, n-a fost nevoie sa tragem duble. Asteptam niste oferte de serviciu de la Al Jazeera. Operator-atentator TV.
Si acum, poate cea mai tare chestie: linga Aeroportul Baneasa este Romaero, locul in care se repara avioanele. La Romaero ajungi pe aceeasi portita, la care intri zicind un simplu „Salut!“. In momentul in care noi puneam bombe la Baneasa, la Romaero se pregatea de decolare un avion militar Hercules. Avioanele militare Hercules sint mindrie nationala, avem vreo trei si ne-au costat cam un sfert din bugetul Apararii pe un an. Ei bine, teroristul de ocazie Alexandru Cautis a reusit sa puna mina pe Hercules-ul asta, pe bot, pe roti, unde ii sta bine unei bombe sa fie amplasate. La un moment dat a venit un tip care l-a rugat pe Cautis sa-i dea un pix. Pe casca lui Cautis scria „Al-Qaeda company“, lucru irelevant in preajma unui avion militar romanesc. I-am dat pix si a inceput sa intocmeasca procesul de predare-primire. Avionul fusese reparat si era bun de zbor. Deci il puteau da in stare perfecta, cu tot cu bomba instalata. Iar seful de service, sau ce era el, a mai luat si pixul cu care dadea avizul de garantie chiar din mina teroristului.
Ce puteam face de 1 Decembrie daca eram cu adevarat teroristi
– In bena masinii, care nu a fost deloc controlata la intrare, ca si pasagerii din interior, puteam avea niste bazuci, un aruncator de rachete, 100 de kilograme de Semtex, 50 de kilograme de C4, 50 de kilograme TNT. Nu rideti, colegul Stefan Agopian chiar stie sa prepare TNT.
– Puteam lasa, in loc de aeroport, un mare crater.
– Puteam pune o bomba cu ceas la un avion, care sa explodeze fix la Roma, Paris, Londra, unde voiam noi.
– Puteam sa mergem la pasagerii care tocmai se imbarcau de zbor si sa le pasam niste pistoale. Pasageri care fusesera trecuti prin filtrul SRI, ca sa nu aiba – Doamne fereste! – vreo unghiera periculoasa la ei.
– Puteam monta o bomba pe Hercules, sa explodeze direct intr-o tabara militara internationala.
– Puteam arunca in aer, asa, doar ca efect artistic, si citeva cisterne cu kerosen.
Si toate astea de Ziua Nationala a Romaniei, poate chiar in timpul paradei militare, care a iesit ireprosabil, desigur.
Apropo, iata si niste declaratii luate pe 1 Decembrie unui oficial, care la ora asta putea fi mort, daca nu macar dat jos din functii.
Stefan Mladin, director Aeroport Baneasa: „Paza o asigura o firma privata de paza (Shelter Security), SRI-ul, dar si Politia de frontiera. Aeroportul e securizat 100%“. Ca sa va convingeti ce dreptate are dom’ Mladin, intrati pe site-ul www.catavencu.ro sa vedeti filmul cu noi punind bombe la Baneasa.
Vineri, 30 noiembrie. Ziua Nationala era din ce in ce mai aproape. O simteam cum vine. Huruia din tancuri. Ne blocase deja traficul. Stateam in masina si ne gindeam: „Ba, noi chiar nu facem nimic ca sa marcam acest maret moment? Uite, hai sa mergem pe un cimp, sa ne taiem un pic la un deget si sa varsam citeva picaturi de singe pe glia stramoseasca. Jertfa pentru patria-muma! Nt-nt-nt, nu merge, trebuie sa mergem si la farmacie sa luam spirt ca sa ne punem la rana... E complicat si e si penibil sa ceri doar spirt la farmacie. Atunci, alta varianta, hai sa presaram in Piata Universitatii, pe sosea, 3.000 de cutii de piuneze si sa arboram banner-ul: «Pe aici nu se trece!». Hai, maaaa, ce naiba, sintem nebuni, pai nu mai trecem nici noi! Cum mai ajungem acasa? Ne asteapta nevestele. Si asta n-ar fi o problema, dar cum sa ne permitem sa intirziem la amante?“. Pina la urma, din toate variantele de sacrificiu patriotic, juriul compus din doi oameni blocati in trafic a ales: sa punem o bomba la un avion garat intr-un aeroport romanesc international. Ce proasta idee! Ne-a iesit, dar a fost atit de simplu, ca ne-am si plictisit.
E atit de banal sa arunci un aeroport romanesc in aer,
ca-mi vine sa si casc. Nu-ti trebuie decit o salopeta de salahor in constructii, o casca de santierist si, daca chiar esti un terorist foarte exigent, care tine la detalii, o masina rapciugoasa, tip Dacia papuc, an de fabricatie 1986. Se accepta si 1984. Va prezentam imediat schema atentatului cu care puteti face pulbere un aeroport international romanesc, cu rugamintea sa n-o dati mai departe, mai departe de granitele NATO.
Am ales Aeroportul Baneasa. Din cel putin doua motive. Unu, e mai aproape de Arcul de Triumf, pe unde trec de 1 Decembrie competentele unitati care asigura siguranta nationala. Si doi, dar mai important, e mai aproape de redactie, deci ne era mai la indemina.
Ne-am imbracat in tinuta clasica a unui zilier constructor. Pentru teroristii care vor planul mura-n gura, ne vedem fortati sa dam niste detalii. Adica una bucata salopeta peste flanela decolorata si maiou, spalacit, made in China (eu, Alexandru Cautis) si halat muncitoresc bleumarin peste una bucata geaca luata cu trei milioane din Metro Baneasa, pe care o gasea cu doar 50 de euro la Tati-Paris, dar s-a grabit (eu, Catalin Prisacariu). Hai, nu ziceti ca-i scump, ca are Al-Qaeda bani.
Am luat doua lopeti cu noi (din pacate, n-avem detalii tehnice pentru Al-Qaeda, sint niste lopeti clasice), ca sa aratam ireprosabil a muncitori pusi pe treaba. Plus una bomba. Bomba tare, dar de jucarie, pentru care ma vad nevoit sa-i multumesc lui Rares, fiu-meu de sase ani, care mi-a ingaduit sa folosesc in interes national grenada lui de plastic. Multam, Rares, esti un brav roman, sterge-te la cur, te rog.
Masina tip papuc. Ziceam si mai devreme, nu e obligatorie. Va trebuie doar daca aveti de transportat o cantitate mai mare de explozibil. Altfel, puteti sa patrundeti si pe jos in incinta Aeroportului Baneasa. Zece grenade va intra in buzunar lejer.
E, aici e aici. Va trebuie o… un soi de parola ca sa intrati cu bomba nestingheriti in aeroport. Ati dat neste bani pentru revista, deci consideram ca ati achitat taxa de parola pentru un atentat la Aeroportul Baneasa. Parola este… – taaaaa-raaaram-tam-tam – „Salut“. Se accepta si „Hai noroc, ma“ sau orice alta formula de salut de santier.
Asta e tot!!! Imbracati ca niste salahori, cu o masina care reuseste performanta de a rula 5 km, fara ca soferul sa se vada nevoit sa sufle in jigler, stiind sa ziceti pe romaneste „Salut“, puteti penetra nestingheriti, de cite ori vreti, filtrul de paza al Aeroportului International Baneasa.
Trecem la exemplificare practica:
Niste baieti, subsemnatii, in costumatie muncitoreasca, cu niste caschete de santier pe cap, pe care scrisesem cu o carioca „Al-Qaeda company“ si „Al Aca-eda Industry“, care nu aveau nici o treaba cu aeroportul, au reusit sa intre necontrolati si nebifati nicaieri, cu tot cu masina tip bena, in Aeroportul International Baneasa, pe 30 noiembrie 2007. Baieti finuti (saru’ mina, mama, saru’ mina, tata), n-au scuipat si n-au facut pipi in incinta securizata a aeroportului, dar au pus acolo niste bombe. De jucarie.
Ce au facut acesti baieti de caracter, dar totusi caracter neautorizat, in incinta Aeroportului International Baneasa, vedeti in continuare:
Pai, am intrat in aeroport ca niste fantome, pe poarta dinspre Drumul Potcoavei. Fiind imbracati in costumatie de muncitor clasic, am zis doar „Salut“ si paznicul aeroportului ne-a deschis imediat. Ca si cum era o garantie ca, fiind imbracati in salopeta si stiind sa zicem „salut“, nu puteam fi decit bine intentionati.
Ne-am plimbat nestingheriti pe linga cisterne cu kerosen. Le-am filmat si fotografiat.
Am mers cu masina, dar si pe jos, pe pista pe care veneau si plecau avioane. O situatie unica in lume! Inchipuiti-va un pilot la mansa unui avion proaspat aterizat sau a unuia gata de decolare, care se vede nevoit sa acorde prioritate de trecere unor pietoni care traverseaza nonsalanti, in acel moment, pista. „Stai, tataie, ce tot dai claxon la avion, nu vezi ca avem papornite de carat?! Bine ca esti tu smecher si ai avion!“
Am lipit una bombita, de plastic, de coada unui Boeing.
Ne-am filmat nonsalanti intr-o zona de maxima securitate, unde nu e permis sa faci poze nici cu aparate de jucarie. Am facut schimb de camere. Prisacariu l-a filmat pe Cautis cind punea bomba la Boeing, apoi Cautis l-a filmat pe Prisacariu plimbindu-se pe pista de rulare. Un avion al My Air se pregatea in spatele lor de decolare. Deci regia a fost excelenta, sincronizarea perfecta, n-a fost nevoie sa tragem duble. Asteptam niste oferte de serviciu de la Al Jazeera. Operator-atentator TV.
Si acum, poate cea mai tare chestie: linga Aeroportul Baneasa este Romaero, locul in care se repara avioanele. La Romaero ajungi pe aceeasi portita, la care intri zicind un simplu „Salut!“. In momentul in care noi puneam bombe la Baneasa, la Romaero se pregatea de decolare un avion militar Hercules. Avioanele militare Hercules sint mindrie nationala, avem vreo trei si ne-au costat cam un sfert din bugetul Apararii pe un an. Ei bine, teroristul de ocazie Alexandru Cautis a reusit sa puna mina pe Hercules-ul asta, pe bot, pe roti, unde ii sta bine unei bombe sa fie amplasate. La un moment dat a venit un tip care l-a rugat pe Cautis sa-i dea un pix. Pe casca lui Cautis scria „Al-Qaeda company“, lucru irelevant in preajma unui avion militar romanesc. I-am dat pix si a inceput sa intocmeasca procesul de predare-primire. Avionul fusese reparat si era bun de zbor. Deci il puteau da in stare perfecta, cu tot cu bomba instalata. Iar seful de service, sau ce era el, a mai luat si pixul cu care dadea avizul de garantie chiar din mina teroristului.
Ce puteam face de 1 Decembrie daca eram cu adevarat teroristi
– In bena masinii, care nu a fost deloc controlata la intrare, ca si pasagerii din interior, puteam avea niste bazuci, un aruncator de rachete, 100 de kilograme de Semtex, 50 de kilograme de C4, 50 de kilograme TNT. Nu rideti, colegul Stefan Agopian chiar stie sa prepare TNT.
– Puteam lasa, in loc de aeroport, un mare crater.
– Puteam pune o bomba cu ceas la un avion, care sa explodeze fix la Roma, Paris, Londra, unde voiam noi.
– Puteam sa mergem la pasagerii care tocmai se imbarcau de zbor si sa le pasam niste pistoale. Pasageri care fusesera trecuti prin filtrul SRI, ca sa nu aiba – Doamne fereste! – vreo unghiera periculoasa la ei.
– Puteam monta o bomba pe Hercules, sa explodeze direct intr-o tabara militara internationala.
– Puteam arunca in aer, asa, doar ca efect artistic, si citeva cisterne cu kerosen.
Si toate astea de Ziua Nationala a Romaniei, poate chiar in timpul paradei militare, care a iesit ireprosabil, desigur.
Apropo, iata si niste declaratii luate pe 1 Decembrie unui oficial, care la ora asta putea fi mort, daca nu macar dat jos din functii.
Stefan Mladin, director Aeroport Baneasa: „Paza o asigura o firma privata de paza (Shelter Security), SRI-ul, dar si Politia de frontiera. Aeroportul e securizat 100%“. Ca sa va convingeti ce dreptate are dom’ Mladin, intrati pe site-ul www.catavencu.ro sa vedeti filmul cu noi punind bombe la Baneasa.
1.12.07
Ziua romaniei
Nici cel mai mic sentiment pentru ziua unei tari care nu mi-a oferit nimic. Numai imi ia... Mai bine sa fim realisti ca Lucica: "glia? pentru mine e bucata aia de pamant intabulata pe numele meu... doar pentru aia lupt"
30.11.07
Cum iti schimbi furnizorul de energie
Statistici descurajante
Electrica si cele trei filiale ramase neprivatizate au inregistrat 65.000 de pene de curent in reteaua de joasa tensiune si 2.500 in cea de medie si inalta tensiune in acest an, un fapt pe care Electrica il atribuie „fenomenelor meteorologice deosebite”. CEZ (Electrica Oltenia) a transmis ca numai in octombrie a primit 3.371 de reclamatii de la consumatori, dar „marja acestora este acceptabila la nivel european”.
Pe de alta parte, Distrigaz Sud a primit din iulie 9.100 de reclamatii, dintre care circa o treime au de-a face cu intarzierea facturilor sau neprimirea acestora. In acest caz, furnizorul de gaze spune ca problema e in alta parte: „Distribuirea facturilor de gaze naturale se realizeaza in baza unui contract semnat cu Posta Romana, insa de la incheierea acestui contract, reclamatiile sunt in mod constant in crestere”. E.ON si Enel, care au preluat filialele Electrica din Moldova, Banat, Dobrogea precum si Muntenia Sud, nu au declarat numarul defectiunilor din retea.
CEZ, E.ON, Enel, Electrica si Distrigaz Sud au infiintat in septembrie Asociatia Companiilor de Utilitati in Energie din Romania, care are ca obiectiv „promovarea intereselor economice comune membrilor acesteia”.
Ce ofera companiile?
Schimbarea furnizorului e gratuita, iar preturile practicate de furnizorii concurenti sunt aceleasi. Astfel, diferenta intre furnizori o determina serviciile oferite. E.ON are cinci centre de relatii cu clientii si va mai deschide alte patru.
Enel vrea sa introduca servicii noi, iar CEZ ofera consultanta. Compania pregateste un centru virtual in care clientii pot obtine orice informatie despre costuri sau facturi. E.ON Gaz are 30 de centre de relatii cu clientii.
OPTIUNE
Ce furnizori putem alege
In decembrie 2006 erau 66 de furnizori pe piata energiei electrice, iar piata gazelor naturale are 35 de furnizori licentiati in 2006. Toti acesti furnizori pot fi gasiti pe site-ul Autoritatii de Reglementare in Energie, www.anre.ro. La nivel european, cei mai multi furnizori de energie are Germania, cu peste 900, iar cei mai putini are Cipru, Malta sau Croatia, cu doar unul.
METODA
Cum ne schimbam furnizorul
Pentru schimbarea furnizorului se parcurg patru etape:
Etapa 1. Clientul ia legatura cu noul furnizor si negociaza contractul de furnizare. Finalizarea procesului de transfer va dura cel mult 60 de zile.
Etapa 2. Clientul notifica in scris furnizorul actual, cu cel putin 30 de zile inainte, ca incepand cu data de zz.ll.aaaa va avea un alt furnizor.
Etapa 3. Clientul achita toate facturile emise de catre furnizorul actual. In caz contrar s-ar putea ca schimbarea furnizorului sa devina imposibila.
Etapa 4. Se va citi contorul pentru a se putea sti indexul de la care trebuie platit curentul catre noul furnizor. Citirea va fi efectuata in ziua agreata cu noul furnizor ca data a schimbarii.
La negocierea contractului, consumatorul trebuie sa ia in calcul: pretul (poate fi fix pe o perioada de timp), durata contractului, termenele si conditiile de plata, serviciile suplimentare oferite de furnizor, prognoza preturilor, structura ofertei de energie electrica a furnizorului, conditiile de schimbare a furnizorului, reputatia acestuia.
29.11.07
Alimentele care ne ajută să reducem nivelul colesterolului
Nutriţioniştii americani au ajuns la concluzia că cinci alimente trebuie incluse la fiecare masă pentru ne menţineun nivel scăzut al colesterolului. Migdalele au fost incluse pe această listă. S-a dovedit că migdalele reduc cu 4,4% colesterolul rău, dacă se consumă câte 100 de grame zilnic. Mai mult, grăsimea monosaturată din compoziţia migdalei este cea mai sănătoasă grăsime. Un alt aliment important este ovăzul. Fibrele solubile care se găsesc în ovaz duc la o scădere drastică a colesterolului. Fie că e consumat sub formă de terci sau sub formă de zeamă de ovăz, această cereală reuşeşte să neutralizeze acizii care duc la formarea colesterolului. Deja se ştie că acizii graşi omega-3 din peşte ajută la prevenirea cancerului. Se pare că, aceiaşi acizi ajută la lupta împotriva colesterolului.
Acizii graşi omega-3 se găsesc în cantităţi mari în somon şi în ton. Este bine ca un adult să ia în jur de 1,5-3 grame de acizi omega pe zi. O pătrime de somon matur conţine chiar această cantitate de acizi. La fel ca şi peştele, vinul roşu, deşi se ştie că ajută inima, ajută şi în lupta cu colesterolul.
Un pahar de vin este un anti-inflamator pentru artere şi ajută la menţinerea unui nivel scăzut de colesterol. Flavonoizii din vin sunt cei care aduc aceste beneficii. Totuşi, de reţinut este faptul că cine bea mai mult, nu înseamnă că e mai sănătos. Este recomandat ca o femeie să bea un pahar de vin pe zi iar bărbatul două pahare. Ultimul aliment recomandat în lupta cu colesterolul este soia. Specialiştii recomandă să consumăm 25 de grame pe zi. (sursa : Gandul)
Acizii graşi omega-3 se găsesc în cantităţi mari în somon şi în ton. Este bine ca un adult să ia în jur de 1,5-3 grame de acizi omega pe zi. O pătrime de somon matur conţine chiar această cantitate de acizi. La fel ca şi peştele, vinul roşu, deşi se ştie că ajută inima, ajută şi în lupta cu colesterolul.
Un pahar de vin este un anti-inflamator pentru artere şi ajută la menţinerea unui nivel scăzut de colesterol. Flavonoizii din vin sunt cei care aduc aceste beneficii. Totuşi, de reţinut este faptul că cine bea mai mult, nu înseamnă că e mai sănătos. Este recomandat ca o femeie să bea un pahar de vin pe zi iar bărbatul două pahare. Ultimul aliment recomandat în lupta cu colesterolul este soia. Specialiştii recomandă să consumăm 25 de grame pe zi. (sursa : Gandul)
Casele noi relansează creditele-punte
Lansate cu peste cinci ani în urmă, creditele-punte nu s-au bucurat până acum de prea mare atenţie. Lansarea mai multor proiecte rezidenţiale noi le readuce în atenţia publicului.
Până nu demult, existau şapte-opt bănci care acordau credite-punte clienţilor interesaţi. La ora actuală, au mai rămas doar trei bănci şi o societate de credit ipotecar. Explicaţia? Nu au fost prea căutate de clienţi, iar unele bănci au renunţat la acest produs. Acest împrumut „este destinat proprietarilor de locuinţe care doresc finanţare pentru un nou proiect imobiliar. Avantajul acestui credit constă în eliminarea disconfortului legat de perioada dintre vânzarea imobilului actual şi cumpărarea celui dorit“.
În afara acestor facilităţi, creditul-punte mai are o serie de atuuri: nu necesită avans, dar poate reprezenta avansul pentru un viitor credit ipotecar de valoare mai mare. Condiţia de bază este ca solicitantul să fie deja proprietarul unui imobil.
Creditele-punte se acordă pe o perioadă de unul, maximum doi ani (pe o perioadă de doi ani, se acordă în general pentru solicitanţii care doresc să-şi construiască o casă nouă în schimbul celei vechi). Rambursarea creditului se face într-o singură tranşă, în momentul vânzării sau la expirarea perioadei din contract. Un alt avantaj este dat de faptul că, pe perioada derulării contractului, clientul achită doar dobânzile sau dobânzile şi comisioanele, în funcţie de bancă. În momentul rambursării integrale a creditului (conform contractului sau înainte de expirarea acestuia), băncile nu percep comisioane de rambursare în avans.
În plus, la unele bănci (BRD şi Banca Transilvania), clientul poate opta la finalul perioadei de graţie (în care plăteşte doar dobânzile) să îşi refinanţeze casa şi să nu vândă imobilul vechi.
Ratele, mai importante ca valoarea casei
Trebuie totuşi să menţionăm că, la majoritatea băncilor, cuantumul creditului-punte este legat de nivelul veniturilor solicitantului şi nu doar de evaluarea imobilului adus drept garanţie. Băncile comerciale au solicitat BNR eliminarea acestor tipuri de restricţii, explicând că împrumutul se rambursează într-o singură tranşă şi nu este un credit clasic, care să depindă strict de venituri, ci mai degrabă de preţul de vânzare al locuinţei. Banca centrală nu a fost de acord.
Instituţiile de credit au transformat acest „neajuns“ într-un mic avantaj: rata lunară a unui credit-punte reprezintă doar dobânzile aferente împrumutului, permiţând astfel împrumutatului o rată mai mică decât în cazul unui ipotecar clasic, deci şi un nivel al veniturilor ceva mai mic.
De exemplu, în cazul calculelor făcute de BRD Groupe Société Générale pentru un credit punte de 70.000 de euro, veniturile necesare sunt de 840 de euro. La Banca Transilvania, condiţiile sunt ceva mai relaxate: banca a hotărât că în rată este inclusă doar dobânda (stabilită la un nivel minim record pentru România, de 1%), comisioanele (care sunt mult mai piperate) fiind plătite în momentul rambursării integrale a împrumutului.
Pentru a profita de avantajele creditului-punte, Alpha Bank le-a combinat cu cele ale unui ipotecar propriu-zis. Alpha Housing Option este acordat pe o perioada de 25 sau 30 ani, dar permite trei opţiuni după expirarea primilor cinci sau şapte ani de rambursare: fie achitarea creditului, fără comision de plată în avans, fie vânzarea casei achiziţionate prin credit, chiar dacă aceasta este ipotecată în favoarea băncii, şi cumpărarea unei alte case prin contractarea unui nou credit sau, pur şi simplu, derularea contractului de credit pe o perioada de încă 20 sau 23 de ani.
Până nu demult, existau şapte-opt bănci care acordau credite-punte clienţilor interesaţi. La ora actuală, au mai rămas doar trei bănci şi o societate de credit ipotecar. Explicaţia? Nu au fost prea căutate de clienţi, iar unele bănci au renunţat la acest produs. Acest împrumut „este destinat proprietarilor de locuinţe care doresc finanţare pentru un nou proiect imobiliar. Avantajul acestui credit constă în eliminarea disconfortului legat de perioada dintre vânzarea imobilului actual şi cumpărarea celui dorit“.
În afara acestor facilităţi, creditul-punte mai are o serie de atuuri: nu necesită avans, dar poate reprezenta avansul pentru un viitor credit ipotecar de valoare mai mare. Condiţia de bază este ca solicitantul să fie deja proprietarul unui imobil.
Creditele-punte se acordă pe o perioadă de unul, maximum doi ani (pe o perioadă de doi ani, se acordă în general pentru solicitanţii care doresc să-şi construiască o casă nouă în schimbul celei vechi). Rambursarea creditului se face într-o singură tranşă, în momentul vânzării sau la expirarea perioadei din contract. Un alt avantaj este dat de faptul că, pe perioada derulării contractului, clientul achită doar dobânzile sau dobânzile şi comisioanele, în funcţie de bancă. În momentul rambursării integrale a creditului (conform contractului sau înainte de expirarea acestuia), băncile nu percep comisioane de rambursare în avans.
În plus, la unele bănci (BRD şi Banca Transilvania), clientul poate opta la finalul perioadei de graţie (în care plăteşte doar dobânzile) să îşi refinanţeze casa şi să nu vândă imobilul vechi.
Ratele, mai importante ca valoarea casei
Trebuie totuşi să menţionăm că, la majoritatea băncilor, cuantumul creditului-punte este legat de nivelul veniturilor solicitantului şi nu doar de evaluarea imobilului adus drept garanţie. Băncile comerciale au solicitat BNR eliminarea acestor tipuri de restricţii, explicând că împrumutul se rambursează într-o singură tranşă şi nu este un credit clasic, care să depindă strict de venituri, ci mai degrabă de preţul de vânzare al locuinţei. Banca centrală nu a fost de acord.
Instituţiile de credit au transformat acest „neajuns“ într-un mic avantaj: rata lunară a unui credit-punte reprezintă doar dobânzile aferente împrumutului, permiţând astfel împrumutatului o rată mai mică decât în cazul unui ipotecar clasic, deci şi un nivel al veniturilor ceva mai mic.
De exemplu, în cazul calculelor făcute de BRD Groupe Société Générale pentru un credit punte de 70.000 de euro, veniturile necesare sunt de 840 de euro. La Banca Transilvania, condiţiile sunt ceva mai relaxate: banca a hotărât că în rată este inclusă doar dobânda (stabilită la un nivel minim record pentru România, de 1%), comisioanele (care sunt mult mai piperate) fiind plătite în momentul rambursării integrale a împrumutului.
Pentru a profita de avantajele creditului-punte, Alpha Bank le-a combinat cu cele ale unui ipotecar propriu-zis. Alpha Housing Option este acordat pe o perioada de 25 sau 30 ani, dar permite trei opţiuni după expirarea primilor cinci sau şapte ani de rambursare: fie achitarea creditului, fără comision de plată în avans, fie vânzarea casei achiziţionate prin credit, chiar dacă aceasta este ipotecată în favoarea băncii, şi cumpărarea unei alte case prin contractarea unui nou credit sau, pur şi simplu, derularea contractului de credit pe o perioada de încă 20 sau 23 de ani.
26.11.07
24.11.07
23.11.07
Cum sa-ti construiesti o afacere online in 7 pasi
Vrei sa iti faci o afacere si te-ai gandit ca pe internet ar merge foarte bine. Expertii de la Entrepreneur.com iti explica in ce fel poti porni o afacere online in doar cativa pasi. 
Pasul 1. Gaseste-ti o piata pe care sa activezi
Multi comercianti fac greseala de a dezvolta un produs inainte sa identifice o piata pe care ar putea sa vanda. Daca nu ai un suport, o piata pe care sa intri, oamenii nu-ti vor cauta produsul pe internet, pentru ca nimeni nu cauta fix produsul tau. Ideea e sa gasesti un grup mare de oameni cu o problema comuna, pe care produsul tau sa o rezolve.
Nu e foarte greu sa gasesti astfel de oameni. Poti sa intri pe forumuri si sa citesti ce spun oamenii ca le trebuie. De asmenea, odata ce iti faci o idee despre ce piata ai putea ocupa, poti cauta site-uri care ofera produse asemenatoare si poti vedea carei categorii de clienti se adrseaza acestea.
Pasul 2. O prezentare care vinde
Pe site, prezentarea produsului trebuie sa fie atragatoare, astfel incat, numai citind-o, oamenii sa isi doreasca sa cumpere produsul. Pune-i un tilu cuprinzator, descrie problema pe care produsul sau serviciul tau vrea sa o rezolve si demonstreaza-le ca acesta chiar poate sa o rezolve. Te poti folosi de testimoniale de la cei care au folosit deja produsele tale.
Pasul 3. Design-ul si constructia site-ului
Odata ce ti-ai identificat piata, ai un produs si ti-ai dat seama cum poti sa-l vinzi, e timpul sa treci la constructia site-ului. Acesta trebuie sa fie simplu si prietenos cu utilizatorii. Studiile arata ca acestia nu stau mai mult de 10 secunde pe un site daca nu le place, asa ca ai 10 secunde sa-i atragi. Iata cateva ponturi: folosestie fonturi simple, pe un fundal alb, si fa navigarea simpla. Foloseste poze, fisiere audio sau video doar daca te ajuta in procesul de vanzare. De asemenea, ai putea include un loc unde potentialii clienti sa-si lase e-mail-urile, pentru a le putea trimite oferte.
Pasul 4. Foloseste-te de motoarele de cautare pentru a aduce anumiti clienti pe site
Cum poti aduce trafic pe un site nou? Prin publicitatea pay-per-click, care are urmatoarele avantaje: anunturile apar pe paginile de cautare imediat; iti poti permite sa testezi tot felul de cuvinte cheie, titluri, preturi si metode de vanzare.
Pasul 5. Construieste-ti o reputatie de expert in domeniu, pentru a aduce si mai mult trafic
Oamneii intra pe internet, in principal, pentru informatii. daca reusesti sa livrezi continut pentru alte site-uri, iar acolo sa incluzi si un link catre pagina ta, pe site iti vor veni si mai multi oameni. Poti scrie articole, poti face clipuri etc. si le poti distribui gratis pe site-urile de profil. Deasemenea, poti deveni membru activ pe forumurile din domeniul tau sau pe site-urile de networking unde intra oameni cu acelesi preocupari ca ale tale.
Pasul 6. Foloseste marketingul prin e-mail
In momentul in care iti faci o "carte de oaspeti" a site-ului, aduni o resursa foarte pretioasa - e-mailurile unor potentiali clienti. Marketingul prin e-mail e mai ieftin si mai eficient decat cel prin TV, radio sau print, pentru ca mesajele sunt trimise unor oameni pe care ii intereseaza exact domeniul pe care activezi tu.
Pasul 7. Dezvolta programe de afiliere
Odata ce afacerea ta a luat-o din loc, e vremea sa lansezi si programe de afiliere. Afiliatii sunt cei care iti promoveaza produsele pe site-urile lor, in schimbul unui procent din pretul de vanzare. De fiecare data cand ei iti trimit un client, primesc un comision.
Apeland la afiliati, nu trebuie sa mai dai bani pe publicitate, pentru ca acestia iti vor face reclama, iar tu nu ii platesti decat in momentul in care vinzi.
15.11.07
Cum se implementeaza un proiect pe fonduri nerambursabile
Se cunoaste faptul ca sumele alocate pentru programul SAPARD nu au reusit sa fie cheltuite in intregime, nici pana acum. Si aceasta desi multe dintre proiecte au trecut de cererea de finantare, fiind aprobate, au intampinat probleme la etapa de implementare.
Ce inseamna implementarea unui proiect?
Implementarea unui proiect presupune elaborarea, depunerea si sustinerea dosarelor de achizitii si a dosarelor de plati.
Un proiect care a fost aprobat si declarat eligibil nu inseamna ca a si intrat in posesia cofinantarii nerambursabile.
Foarte multi – in necunostinta de cauza, cred ca cel mai important este sa aprobi un proiect, insa cea mai importanta este punerea in practica a ceea ce scrie in proiectul deja aprobat si implicit primirea cofinantarii, care este dupa caz intre 45% si 65% (referitor la programul Sapard).
Dosarele de achizitii si plati presupun intocmirea unei intregi documentatii.
Toate acestea inseamna volum mare de munca, timp si o cunoastere foarte buna a legislatiei ce reglementeaza achizitiile publice.
Daca in cadrul cererii de finantare s-a incercat sa se faca o estimare cat mai exacta a costului total al proiectului in etapa de implementare e vorba de cheltuielile efective. De aceea e foarte important ca aceasta etapa sa fie intocmita cat mai bine si corect pentru a nu se pierde sumele ce au fost alocate in urma aprobari cererii de finantare.
Este cunoscut faptul ca dupa efectuarea cheltuielilor eligibile de catre beneficiar, acestuia i se deconteaza intre 30% si 50% din totalul cheltuielilor eligibile, in functie de programul accesat.
Pentru fondurile structurale (mai exact FEADR) dupa aprobarea cererii de finantare si semnarea contractului, beneficiarului i se acorda un avans de 20% pentru demararea procesului de implementare.
Pentru achizitionarea de servicii, lucrari sau bunuri se organizeaza licitatii sau selectii de oferte (pentru valori sub 10.000 euro).
Baza de derulare a procedurilor de atribuire o reprezinta OUG 34/2006.
La prezenta ordonanta s-au adus unele modificari prevazute in OUG 94/ 26.09.2007, referitoare la cresterea pragurilor valorice sub care Autoritatea Contractanta poate aplica procedura de cerere de oferta, si anume:
a) pentru contractul de furnizare: cresterea pragului valoric de la 40000 euro la 75000 euro;
b) pentru contractul de servicii: cresterea pragului valoric de la 40000 euro la 75000 euro;
c) pentru contractui de lucrari: cresterea pragului valoric de la 250000 euro la 500000 euro.
Procedurile de atribuire supuse OUG 34/2006 cu modificarile ei sunt: licitatia deschisa; licitatia restransa; dialogul competitiv; negocierea; cererea de oferte; concursul de solutii.
Incepand cu 1 ianuarie 2007 autoritatile contractante au obligatia de a se inregistra in SEAP (Sistemul Electronic al Achizitiilor Publice).
Pentru beneficiarii fondurilor structutrale cu o finantare publica mai mica de 50% din total costuri eligibile autoritatea de management va decide ce procedura se aplica.
Proiectele cu finantare europeana au reguli stricte si de aceea cei ce doresc sa faca achizitii din fonduri europene trebuie sa respecte anumite reguli referitoare la aceste proceduri de atribuire.
Pentru a se evita problemele intampinate la programul SAPARD si pentru o cat mai buna accesare a fondurilor structurale nu ezitati sa apelati la o firma de consultanta specializata, care detine specialisti in acest domeniu.
Consultantii ii pot oferi beneficiarului asistare in intocmirea documentatiei de participare la licitatii garantand corectitudinea si acuratetea participarii agentilor economici la procedura de atribuire precum si reducerea timpului dedicat intocmirii dosarelor.
De asemenea intre consultant si beneficiar trebuie sa existe o buna comunicare, beneficiarului revenindu-i sarcina de a fi cat mai receptiv la solicitarile consultantilor pentru o buna desfasurare a tuturor etapelor proiectului.
O firma de consultanta cu experienta va poate asigura o realizare cat mai rapida a proiectului si finalizarea lui cu succes.
Colaborarea cu niste consultanti specialisti, inseamna si asistenta la incheierea contractelor cu furnizorii de servicii, bunuri, constructii, utilaje. Nici aceasta nu reprezinta o actiune de neglijat, tinand cont de faptul ca toate cheltuielile ce reprezinta avansuri (exceptand consultanta), nu sunt decontate de catre fond, conditie care nefiind cunoscuta de catre un beneficiar, poate sa-i ingreuneze implementarea proiectului, pentru ca o mare suma din cofinantarea proprie ar fi cheltuita pe avansuri si s-ar ajunge la o incapacitate de plati pe parcursul derularii implementarii, desi initial acesta detinea intreaga cofinantare proprie.
In concluzie, nu neglijati partea de implementare a unui proiect, iar cand incheiati un contract cu firma de consultanta, specificati si obligatia acestuia de a va asista la implementarea proiectului. E bine ca cel care va intocmeste cererea de finantare si va aproba proiectul, sa va ofere si serviciile pentru implementare.
Fara implementare va fi imposibil sa primiti fondurile nerambursabile pentru proiectul dumneavoastra.
www.comara.ro - Firma de consultanta financiara
Ce inseamna implementarea unui proiect?
Implementarea unui proiect presupune elaborarea, depunerea si sustinerea dosarelor de achizitii si a dosarelor de plati.
Un proiect care a fost aprobat si declarat eligibil nu inseamna ca a si intrat in posesia cofinantarii nerambursabile.
Foarte multi – in necunostinta de cauza, cred ca cel mai important este sa aprobi un proiect, insa cea mai importanta este punerea in practica a ceea ce scrie in proiectul deja aprobat si implicit primirea cofinantarii, care este dupa caz intre 45% si 65% (referitor la programul Sapard).
Dosarele de achizitii si plati presupun intocmirea unei intregi documentatii.
Toate acestea inseamna volum mare de munca, timp si o cunoastere foarte buna a legislatiei ce reglementeaza achizitiile publice.
Daca in cadrul cererii de finantare s-a incercat sa se faca o estimare cat mai exacta a costului total al proiectului in etapa de implementare e vorba de cheltuielile efective. De aceea e foarte important ca aceasta etapa sa fie intocmita cat mai bine si corect pentru a nu se pierde sumele ce au fost alocate in urma aprobari cererii de finantare.
Este cunoscut faptul ca dupa efectuarea cheltuielilor eligibile de catre beneficiar, acestuia i se deconteaza intre 30% si 50% din totalul cheltuielilor eligibile, in functie de programul accesat.
Pentru fondurile structurale (mai exact FEADR) dupa aprobarea cererii de finantare si semnarea contractului, beneficiarului i se acorda un avans de 20% pentru demararea procesului de implementare.
Pentru achizitionarea de servicii, lucrari sau bunuri se organizeaza licitatii sau selectii de oferte (pentru valori sub 10.000 euro).
Baza de derulare a procedurilor de atribuire o reprezinta OUG 34/2006.
La prezenta ordonanta s-au adus unele modificari prevazute in OUG 94/ 26.09.2007, referitoare la cresterea pragurilor valorice sub care Autoritatea Contractanta poate aplica procedura de cerere de oferta, si anume:
a) pentru contractul de furnizare: cresterea pragului valoric de la 40000 euro la 75000 euro;
b) pentru contractul de servicii: cresterea pragului valoric de la 40000 euro la 75000 euro;
c) pentru contractui de lucrari: cresterea pragului valoric de la 250000 euro la 500000 euro.
Procedurile de atribuire supuse OUG 34/2006 cu modificarile ei sunt: licitatia deschisa; licitatia restransa; dialogul competitiv; negocierea; cererea de oferte; concursul de solutii.
Incepand cu 1 ianuarie 2007 autoritatile contractante au obligatia de a se inregistra in SEAP (Sistemul Electronic al Achizitiilor Publice).
Pentru beneficiarii fondurilor structutrale cu o finantare publica mai mica de 50% din total costuri eligibile autoritatea de management va decide ce procedura se aplica.
Proiectele cu finantare europeana au reguli stricte si de aceea cei ce doresc sa faca achizitii din fonduri europene trebuie sa respecte anumite reguli referitoare la aceste proceduri de atribuire.
Pentru a se evita problemele intampinate la programul SAPARD si pentru o cat mai buna accesare a fondurilor structurale nu ezitati sa apelati la o firma de consultanta specializata, care detine specialisti in acest domeniu.
Consultantii ii pot oferi beneficiarului asistare in intocmirea documentatiei de participare la licitatii garantand corectitudinea si acuratetea participarii agentilor economici la procedura de atribuire precum si reducerea timpului dedicat intocmirii dosarelor.
De asemenea intre consultant si beneficiar trebuie sa existe o buna comunicare, beneficiarului revenindu-i sarcina de a fi cat mai receptiv la solicitarile consultantilor pentru o buna desfasurare a tuturor etapelor proiectului.
O firma de consultanta cu experienta va poate asigura o realizare cat mai rapida a proiectului si finalizarea lui cu succes.
Colaborarea cu niste consultanti specialisti, inseamna si asistenta la incheierea contractelor cu furnizorii de servicii, bunuri, constructii, utilaje. Nici aceasta nu reprezinta o actiune de neglijat, tinand cont de faptul ca toate cheltuielile ce reprezinta avansuri (exceptand consultanta), nu sunt decontate de catre fond, conditie care nefiind cunoscuta de catre un beneficiar, poate sa-i ingreuneze implementarea proiectului, pentru ca o mare suma din cofinantarea proprie ar fi cheltuita pe avansuri si s-ar ajunge la o incapacitate de plati pe parcursul derularii implementarii, desi initial acesta detinea intreaga cofinantare proprie.
In concluzie, nu neglijati partea de implementare a unui proiect, iar cand incheiati un contract cu firma de consultanta, specificati si obligatia acestuia de a va asista la implementarea proiectului. E bine ca cel care va intocmeste cererea de finantare si va aproba proiectul, sa va ofere si serviciile pentru implementare.
Fara implementare va fi imposibil sa primiti fondurile nerambursabile pentru proiectul dumneavoastra.
www.comara.ro - Firma de consultanta financiara
8.11.07
Cum se acceseaza un fond nerambursabil
Ce sunt fondurile europene ? Ce inseamna “nerambursabil” ? Pentru ce activitati sunt alocate aceste fonduri ? Cum pot accesa si eu un astfel de fond ? Cine ma poate ajuta in acest sens ?Acestea sunt cateva din intrebarile pe care, multi dintre dumneavoastra si le-au pus cand au auzit despre fondurile europene, fondurile structurale, Sapard sau Phare.
Ce sunt fondurile europene ?
Fondurile europene, sunt acele instrumente financiare create de Uniunea Europena, pentru Romania (si nu numai, Romania nu este singurul stat european care beneficiaza de aceste instrumente), segmentul privat si/sau public, cu scopul de a dezvolta anumite domenii si a sprijini tarile membre la atingerea anumitor standarde de dezvoltare, atat economica, dar si sociala sau culturala.
Ce inseamna fond nerambursabil ?
Fondurile nerambursabile sunt acele ajutoare financiare care se acorda fara a mai fi restituite. Nu sunt credite, nu se percep dobanzi pentru acordarea lor, nu trebuie sa restituiti nici macar 1 euro.
Pentru ce sunt alocate aceste fonduri ?
Fondurile nerambursabile au ca tinta foarte multe activitati si investitii.
- de la investitii in infrastructura (drumuri, canalizari, aductiuni de apa, gaze, electricitate), pana la
- ferme zootehnice (vaci, porci, oi, capre, berbecuti, taurasi, gaini ouatoare, pui pentru carne, iepuri, struti)
- stupi de albine, ferme de melci, mestesugarit, prelucrarea lemnului
- abatoare
- centre de prelucrare (carne, lapte – iaurt, branza, cascaval, smantana)
- turism (pensiuni, cabane, hoteluri)
- sere (de flori, de legume), plantatii de pomi fructiferi
- achizitii de utilaje agricole
- plantatii de pomi fructiferi
- modernizare plantatii de vita de vie
- laboratoare de prelucrare si imbuteliere miere
- centre de colectare si producere plante medicinale
- centre de colectare si ambalare fructe si legume
- pastravarii
- azile de batrani, scoli, gradinite, spitale, medicamente, laboratoare
- IMM-uri (industrie, transporturi, prelucrare, servicii, etc)
Cum pot sa accesez si eu un astfel de fond ?
A) In primul rand trebuie sa existe o idee, sa incepeti prin a va face o analiza proprie :
- ce v-ar placea cel mai mult sa faceti ?
Ex : Ceva la care visati demult sa puneti pe picioare.
- in ce domeniu credeti ca v-ati descurca cel mai bine ?
Ex : Din experienta d-voastra profesionala, educationala.
- in ce activitate va avantajeaza cel mai mult cunostiintele si resursele proprii (financiare, sociale, constructii, echipamente, masini, utilaje, terenuri, etc)
Ex : Detineti un tractor si doriti sa mai achizitionati inca unul performant cu intreaga gama de utilaje pentru a va lucra pamantul.
Aveti in proprietate sau arenda, o suprafata foarte mare de pamant, iar utilajele cu care o lucrati sunt invechite, consuma combustibil foarte mult sau necesita reparatii foarte costisitoare si doriti sa achizitionati alte utilaje.
De mic copil ati crescut vaci. Doriti sa va faceti o ferma cu un numar mai mare de capete, moderna, la standarele europene si cu toate avizele oprobate, fara a mai avea probleme cu desfacerea sau calitatea laptelui.
Ati absolvit o facultate cu profilul turism. Ati dori sa va puneti in practica cunostiintele si sa va ridicati o pensiune in locurile natale.
Detineti o ferma de porci, dar intampinati probleme cu abatorizarea. Va doriti propriul abator.
Lucrati o cultura de vita de vie de foarte mult timp sau tocmai ce ati achizitionat o astfel de ferma viticola, dar este imbatranita si doriti sa o intineriti cu soiuri de vita nobila, mai productiva.
Aveti un numar de stupi si sunteti bun cunoscator in cresterea acestora. Doriti sa achizitionati un numar mai mare de familii, de stupi, un inventar apicol sau poate chiar sa va creati un laborator de prelucrare si imbuteliere miere.
Detineti o suma de bani pe care doriti sa-i investiti intr-o mica afacere si nu sa-i depozitati la banca.
Ati absolvit o facultate si doriti sa va deschideti propria afacere.
Ati iesit la pensie si doriti sa realizati ceva in timpul liber.
B) Eligibilitate beneficiar (o analiza asupra disponibilitatii de a accesa un astfel de fond)
Explicatie : Eligibilitate beneficiar = indeplinirea tuturor conditiilor pentru a putea accesa un fond nerambursabil. Pentru a fi eligibil.
Acest lucru presupune o analiza a mai multor factori, luarea mai multor decizii si stabilirea unui traseu de urmat in continuare.
1) Analiza persoanei juridice
Sunt 2 situatii aici :
a)societati comerciale, PFA-uri, AF-uri, deja infiintate (cu sau fara activitate)
b)infiintarea unei societati comerciale, unui PFA (persona fizica autorizata), AF (asociatie familiala)
Avantaje & Dezavantaje
a)daca exista deja o societate comercila, PFA sau AF
- pot sa fie cu activitate economica
Avantaje : - posibilitati mai mari in obtinerea unui credit bancar
- constituie un mare avantaj daca activitatea firmei, coincide cu noua investitie
Dezavantaje : - daca are datorii la stat neachitate (trebuie toate achitate), iar daca a fost declarata pe pierdere la finele anului precedent (este declarat beneficiar neeligibil)
- o analiza economica mai dificila facuta de catre actionar, asupra noii investiti
- pot sa fie mai vechi infiintate si fara activitate
Avantaje : - reducerea cheltuielilor cu infiintarea unei societati noi
Dezavantaje : - posibilitati mai mici in obtinerea unui credit bancar (daca este cazul), pentru cofinantarea proprie a proiectului.
b)daca se va infiinta o societate noua, PFA sau AF
Avantaje : - contabilitate separata de celelalte afaceri proprii, precum si realizarea unei mai bune si corecte analize a viitorei afaceri (cheltuieli, venituri, profit, rentabilitate, etc)
Dezavantaje : cheltuieli cu infiintarea unei societati noi (costurile cu infiintarea unei societati noi se ridica la aproximativ 1.000 RON (10 milioane de lei)
Intrebare : Sa infiintez un SRL, PFA sau AF ?
SRL = societate cu raspundere limitata
PFA = persoana fizica autorizata
AF = asociatie familiala
Deosebiri si asemanari intre SRL si PFA sau AF:
Daca infiintati o societate comerciala (SRL) :
- evidenta contabila ;
- puteti face angajari de personal ;
- puteti obtine credite bancare mai usor ;
- sunteti mai credibil in relatiile cu furnizorii, clientii, etc.
Daca infiintati PFA sau AF :
- evidenta contabila simplificata ;
- platiti la fel impozitele si taxele ca si un SRL (sunteti la fel de raspunzatori din punct de vedere fiscal ca si un SRL) ;
- aveti facturier, chitantier, cont in banca la fel ca si un SRL ;
- nu puteti face angajari de personal ;
- creditele bancare se obtin mai greu ;
Recomandare : Noi va recomandam sa va infiintati un SRL !
2) Analiza terenului
In ceea ce priveste eligibilitatea unui beneficiar din punct de vedere al terenului, nu sunt foarte multe conditii. Acelea care sunt difera in functie de investitia ce se doreste a se face.
Daca doriti sa realizati o ferma de porci, vaci, oi, etc. atunci autoritatile de mediu, sanatate si sanitar-veterinare impun o anumita distanta fata de cea mai apropiata zona locuita, la care puteti sa realizati respectiva investitie. Adica, orice investitie care poate afecta din punct de vedere sanitar-veterinar, de sanatate publica sau de mediu, in vreun fel, pe cei din jur (atat populatie, cat si alte ferme sau institutii), trebuie sa respecte o anumita distanta.
Aceasta distanta se stabileste si in functie de numarul de animale, de complexitatea investitiei si de riscurile acesteia.
Recomandare : Pentru a va convinge daca puteti sa realizati o anumita investitie, intr-o anumita zona, va recomandam sa luati legatura cu cei de la agentiile si institutiile abilitate, si anume : mediu, sanepid si sanitar-veterinar. In unele cazuri este necesar si avizul celor de la gospodarirea apelor, electrica si ocolul silvic.
In ceea ce priveste suprafata de teren pe care trebuie sa o detineti, aici sunt foarte putine conditii si acestea privesc doar investitiile in turism (infiintarea de pensiuni agro-turistice, unde suprafata minima trebuie sa fie de 1.000 mp).
Recomandare : Noi va recomandam, atunci cand doriti sa realizati o investitie, sa analizati singuri terenul din urmatoarele puncte de vedere : sa aiba posibilitati de racordare la curent electric, posibilitati de apa, canalizare, drum de acces si sa fie intr-o zona cat mai retrasa pentru a va permite d-voastra o mai multa liniste si posibilitati mai mari de extindere in viitor. Sau sa aiba cat mai multe dintre acestea, pentru ca lipsa acestora poate inseamna costuri mult mai mari pentru d-voastra, si cand realizati investitia dar si dupa aceea, pe perioada de productie.
Pentru terenul pe care doriti sa realizati investitia, trebuie sa detineti acte de proprietate (sau concesiune, dar pe nu mai putin de 10 ani), cadastru si intabulare.
Daca investitia presupune si constructii, trebuie sa obtineti si un certificat de urbanism de la primaria locala sau consiliul judetean (dupa caz).
C) Dovada cofinantarii proprii
Pentru orice investitie pe care doriti sa o realizati, d-voastra trebuie sa veniti cu un aport de 50% (dupa caz). Adica, prin aprobarea proiectului, fondul va da d-voastra 50%, iar d-voastra trebuie sa aduceti cofinantare proprie 50%.
Aceasta cofinantare proprie se poate aduce in 3 moduri :
- sa aveti deja cei 50% din investitie ;
- sa achizitionati un credit bancar, pentru cei 50% cofinantare proprie ;
- sa aveti o parte, iar restul sa fie un credit bancar.
Exemplu : daca doriti sa realizati o investitie a carei costuri ajung la suma de 100.000 Euro, d-voastra trebuie sa contribuiti la respectiva investitie cu 50.000 Euro, iar fondul va contribui si el cu 50.000 Euro.
Trebuie mentionat si faptul ca sunt cazuri unde aportul fondului este mai mare de 50 %, iar al d-voastra mai mic. Aceste cazuri sunt in functie de ce anume investitie se doreste a se realiza, de regiunea sau zona unde se realizeaza, de statutul juridic al beneficiarului.
Cine ma poate ajuta in acest sens ?
Primul si cel mai important lucru pe care trebuie sa-l faceti dupa ce v-ati hotarat sa realizati o investitie sau dupa ce ati avut o idee in acest sens, este sa contactati o firma de consultanta.
Nicio o carte, niciun articol din vreun ziar, nicio stire, nicio discutie cu vreun prieten sau alt beneficiar de vreun fond de acest gen, nu va poate fi de folos ca si un consultant.
Trebuie sa retineti ca niciun proiect nu seamana cu altul, chiar daca ambele sa spunem, sunt ferme de vaci. Pentru ca niciun beneficiar nu seamana cu altul, niciun teren nu seamana cu altul, sunt situatii si probleme diferite, pe care numai un consultant vi le poate gasi in primul rand si apoi rezolva.
Costurile eligibile cu consultanta nu pot depasi 5% pentru proiectele fara constructii si 10% pentru cele cu constructii. Aceste procente sunt calculate la valoarea totala eligibila a investitiei.
Cheltuielile cu consultanta, proiectarea, sunt cheltuieli eligibile si sunt singurele cheltuieli eligibile acceptate cu plata in avans, adica inainte de aprobarea proiectului. Restul cheltuielilor eligibile trebuie sa fie efectuate dupa aprobarea proiectului.
Ce inseamna chetuieli eligibile si neeligibile ?
Cheltuielile eligibile sunt acele cheltuieli acceptate de catre fond (acestea sunt specificate dinainte) si pe care fondul vi le finanteaza cu cel putin 50% din valoarea lor. Cheltuielile eligibile sunt diferite de la un gen de investitie la alta.
Cheltuielile neeligibile sunt acele cheltuieli neacceptate de catre fond (si acestea sunt specificate dinainte), dar care pot fi facute, insa cu fonduri 100% numai din partea beneficiarului, adica fara ajutor financiar din partea fondului.
Exemplu : achizitia de utilaje, echipamente si materiale second-hand, nu este acceptata de catre fond si sunt definite ca si cheltuieli neeligibile. Daca totusi doriti sa achizitionati un utilaj second-hand, puteti sa faceti aceasta achizitie, insa fondul nu va sprijina financiar in acest sens.
RECOMANDARI :
Cand doriti sa realizati o investie, in primul rand incheiati un contract cu o firma de consultanta si apoi cu o firma de arhitectura. E foarte important acest aspect, pentru ca firma de consultanta va va putea spune exact ceea ce trebuie sa-i solicitati firmei de arhitectura sa va realizeze.
ATENTIE : incheiati contractul cu firma de consultanta pentru intreaga durata a proiectului. Pentru ca un proiect are doua faze : pana la aprobarea dosarului si dupa aprobarea dosarului. Ambele sunt foarte importante !
Alte informatii utile
Cum se fac achizitiile de utilaje, echipamente, lucrari, etc?
Orice achizitie ce depaseste suma de 10.000 euro, trebuie facuta cu organizare de licitatie.
Cum se primesc banii de la fond ?
Banii de la fond se primesc in transe. Primul faceti d-voastra cheltuiala si fondul va returneaza cel putin 50% din aceea cheltuiala. O noutate a fondurilor structurale pentru investitiile agricole, fata de Sapard, este ca veti primi imediat dupa aprobarea proiectului 20% din valoarea nerambursabila, drept avans.
www.comara.ro - Consultanta financiara Fonduri Structurale
Cum sa ai inaintea tuturor!
Azi s-a lansat www.avantu.ro, singurul site romanesc pe care comanzi acum si primesti produsul acasa in ziua lansarii. Numele neobisnuit al site-ului vine de la expresia din limba franceza “avant tous”, care se traduce simplu “inaintea tuturor”.
Microsoft ataca Google cu o serie noua de aplicatii web
Cel mai mare producator de software din lume, Microsoft, a luat prin surprindere analistii anuntand o serie de aplicatii web care functioneaza impreuna cu Windows, gratuit de accesat, care fac parte din strategia companiei de a ramane printre marii jucatori in domeniul Internetului.
Este vorba de iesirea din Beta a portalului Windows Live care poate fi accesat la adresa www.windowslive.com. Sunt disponibile aplicatii e-mail, mesagerie online, galerii foto bloguri, calendare online si multe altele.
conectare la: http://home.live.com
Este vorba de iesirea din Beta a portalului Windows Live care poate fi accesat la adresa www.windowslive.com. Sunt disponibile aplicatii e-mail, mesagerie online, galerii foto bloguri, calendare online si multe altele.
conectare la: http://home.live.com
1.11.07
Adresele de internet s-ar putea epuiza până în 2010
Furnizorii de internet trebuie sa lanseze de urgenta noua generatie de adrese de internet, unii utilizatori fiind in pericol sa nu mai poata accesa internetul in cativa ani, informeaza Associated Press. Fiecare dispozitiv care se conecteaza la internet primeste un IP unic, dar numarul acestora este limitat. Mai mult, ar urma sa sa termine pana in 2010.
In prezent este folosit sistemul IPv4, care ofera aproximativ 4 miliarde de adrese. Sistemul IPv6, dezvoltat in urma cu 10 ani, ar trebui lansat in pana in 2010 pentru a se evita o criza de IP-uri. Daca limita sistemului IPv4 ar fi atinsa, alti utilizatori nu ar mai putea accesa internetul.
Computerele, serverele, routerele si alte dispozitive online sunt compatibile cu sistemul IPv6, dar furnizorii de internet nu l-au implementat pana acum. Sistemul IPv6 va putea furniza suficiente adrese astfel incat sa nu mai fie nevoie de un alt sistem asemanator zeci de ani.
Cele doua sisteme nu sunt compatibile, astfel incat furnizorii de internet trebuie sa detina doua sisteme separate, pe care sa le ruleze in paralel.
Sursa: AP
In prezent este folosit sistemul IPv4, care ofera aproximativ 4 miliarde de adrese. Sistemul IPv6, dezvoltat in urma cu 10 ani, ar trebui lansat in pana in 2010 pentru a se evita o criza de IP-uri. Daca limita sistemului IPv4 ar fi atinsa, alti utilizatori nu ar mai putea accesa internetul.
Computerele, serverele, routerele si alte dispozitive online sunt compatibile cu sistemul IPv6, dar furnizorii de internet nu l-au implementat pana acum. Sistemul IPv6 va putea furniza suficiente adrese astfel incat sa nu mai fie nevoie de un alt sistem asemanator zeci de ani.
Cele doua sisteme nu sunt compatibile, astfel incat furnizorii de internet trebuie sa detina doua sisteme separate, pe care sa le ruleze in paralel.
Sursa: AP
31.10.07
26.10.07
A murit Nicolae Dobrin
Trăim un moment de imensă tristeţe, de tulburare, pentru că a plecat dintre noi un artist al balonului rotund cum puţini s-au văzut. Practic, Dobrin n-a jucat fotbal. Graţie unui dar dumnezeiesc, el a visat fotbalul şi l-a inventat, l-a îmbogăţit şi l-a dus pînă în pragul miracolului. De-aia i s-a şi zis Fachirul. Dar Dobrin a însemnat mai mult decît atît. Soţ şi tată fără cusur, a devenit cu trecerea anilor un bărbat de o discreţie desăvîrşită, modest şi timid, prietenos pînă şi cu ultimul puşti, pînă şi cu ultimul spectator. Dacă altora celebritatea li se mai urcă la cap, cu el nu s-a întîmplat aşa. Dobrin a ieşit de pe teren şi din viaţă ca un copil, la fel de credul şi de vulnerabil cum a intrat. Din acest motiv a şi fost, din păcate, ţinta atîtor nedreptăţi.
Am avut privilegiul să-l cunosc bine şi să-l invit în nenumărate rînduri la Procesul ori la Recursul Etapei. De fiecare dată mi-a lăsat impresia că-i fac un serviciu, o favoare, deşi lucrurile stăteau exact invers. Numai că Dobrin părea convins că nimeni nu-i datorează nimic, dimpotrivă, că el va fi totdeauna dator celorlalţi. Acum, că s-a transferat în Ceruri ca să întărească echipa îngerilor sau ca s-o antreneze, ar fi cel mai potrivit prilej ca din toate mingile de fotbal să curgă o lacrimă. S-a retras în zori Prinţul din Trivale şi ne-am trezit mai săraci. Am pierdut un idol şi, poate chiar mai important, am pierdut un om.
ionitoaia
25.10.07
JSON
Raspunsul pe care pagina .aspx il returneaza prin httpObj.responseText se structureaza in format JSON astfel
Alte articole interesante sunt si astea
24.10.07
De unde pot fi obtinute informatii despre fondurile europene
Persoanele care cauta informatii despre fondurile europene pot apela la site-urile institutiilor publice, gen Guvern, ministere si diverse agentii. De cele mai multe ori insa, calitatea acestor informatii este pusa in umbra de modul in care sunt prezentate, de limbajul folosit mult prea tehnic pentru un om de rand si de faptul ca uneori sunt incomplete.
Ministerul Economiei si Finantelor (www.minind.ro), la sectiunea "Fonduri Structurale" ofera informatii detaliate referitoare la modalitatea de accesare a fondurilor si la documentele in baza carora banii europeni sunt disponibli pentru Romania. Totusi, informatiile sunt destul de tehnice fiind accesibile doar celor care au cel putin notiuni de baza referitoare la accesarea fondurilor europene.
Alta sursa de informare privind anunturile pentru depunerea de proiecte si licitatiile deschise este site-ul Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale. Pe langa cereri acesta pune la dispozite si ghidurile solicitantului pentru fiecare sursa de finantare disponibila in acel moment.
La randul lor, paginile de Internet ale Agentiilor de Dezvoltare Regionala (organismele care gestioneaza programele si proiectele finantate din fonduri structurale) merita consultate pentru a afla despre posibilitatile de finantare din surse europene, atat programul PHARE cat si fonduri structurale.
Odata epuizate informatiile institutiilor publice urmatorul pas poate fi paginile web ale firmelor de consultanta. Dezavantajul este ca multe dintre acestea nu ofera informatii complete, cei interesati urmand sa-i consulte, evident contra cost.
Daca institutiile publice pun la dispozitie formularele care trebuie completate pentru a obtine o finantare din fonduri europene si anunta atunci cand acestea pot fi depuse, firmele de consultanta se ofera sa-i ajute pe cei interesati sa-si croiasca un drum prin teancurile de documente pana la banii europeni. Oferta unei astfel de firme poate merge de la a tine cursuri in urma carora cel interesat poate scrie singur o cerere de finantare, pana la serviciul propriu-zis de consultanta: elaborarea a dosarului de finantare si a tuturor documentelor cerute de finantator. Trebuie retinut faptul ca serviciile oferite de catre firmele de consultanta specializate sunt contra cost, cel mai adesea perceput ca un anumit procent din valoarea proiectului
Cea de-a treia alternativa sunt site-urile oficiale destinate fondurilor structurale precum www.eufinantare.ro, www.infoeuropa.ro sau www.euractiv.ro. Acestea prezinta intr-un mod foarte accesibil posibilitatile de finantare, posteaza anunturile de proiecte lansate de institutii publice si publica o serie de articole legate de finantarile europene in Romania.
Pe www.eufinantare.ro, informatiile sunt structurate pe tipurile de actiuni si politici ale UE, ca, de exemplu, programe operationale, fonduri structurale si fonduri pre-aderare. La fiecare sectiune se pot gasi informatii generale despre aceste fonduri europene, obiective, categorii de beneficiari, iar informatiile sunt preluate de la Comisia Europeana sau autoritati publice. Exact aceste este si cel mai mare avantaj al consultarii unor astfel de site-uri: faptul ca aduna din mai multe surse si structureaza informatiile despre posibilitatea de accesare a fondurilor europene. Mai mult, pun la dispozitie si link-urile pentru a descarca de pe site-urile institutiilor dosarele de finantare si pot informa prin e-mail despre noile posibilitati de finantare atat la nivel european cat si national.
adrese-utile.ro
Ministerul Economiei si Finantelor (www.minind.ro), la sectiunea "Fonduri Structurale" ofera informatii detaliate referitoare la modalitatea de accesare a fondurilor si la documentele in baza carora banii europeni sunt disponibli pentru Romania. Totusi, informatiile sunt destul de tehnice fiind accesibile doar celor care au cel putin notiuni de baza referitoare la accesarea fondurilor europene.
Alta sursa de informare privind anunturile pentru depunerea de proiecte si licitatiile deschise este site-ul Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale. Pe langa cereri acesta pune la dispozite si ghidurile solicitantului pentru fiecare sursa de finantare disponibila in acel moment.
La randul lor, paginile de Internet ale Agentiilor de Dezvoltare Regionala (organismele care gestioneaza programele si proiectele finantate din fonduri structurale) merita consultate pentru a afla despre posibilitatile de finantare din surse europene, atat programul PHARE cat si fonduri structurale.
Odata epuizate informatiile institutiilor publice urmatorul pas poate fi paginile web ale firmelor de consultanta. Dezavantajul este ca multe dintre acestea nu ofera informatii complete, cei interesati urmand sa-i consulte, evident contra cost.
Daca institutiile publice pun la dispozitie formularele care trebuie completate pentru a obtine o finantare din fonduri europene si anunta atunci cand acestea pot fi depuse, firmele de consultanta se ofera sa-i ajute pe cei interesati sa-si croiasca un drum prin teancurile de documente pana la banii europeni. Oferta unei astfel de firme poate merge de la a tine cursuri in urma carora cel interesat poate scrie singur o cerere de finantare, pana la serviciul propriu-zis de consultanta: elaborarea a dosarului de finantare si a tuturor documentelor cerute de finantator. Trebuie retinut faptul ca serviciile oferite de catre firmele de consultanta specializate sunt contra cost, cel mai adesea perceput ca un anumit procent din valoarea proiectului
Cea de-a treia alternativa sunt site-urile oficiale destinate fondurilor structurale precum www.eufinantare.ro, www.infoeuropa.ro sau www.euractiv.ro. Acestea prezinta intr-un mod foarte accesibil posibilitatile de finantare, posteaza anunturile de proiecte lansate de institutii publice si publica o serie de articole legate de finantarile europene in Romania.
Pe www.eufinantare.ro, informatiile sunt structurate pe tipurile de actiuni si politici ale UE, ca, de exemplu, programe operationale, fonduri structurale si fonduri pre-aderare. La fiecare sectiune se pot gasi informatii generale despre aceste fonduri europene, obiective, categorii de beneficiari, iar informatiile sunt preluate de la Comisia Europeana sau autoritati publice. Exact aceste este si cel mai mare avantaj al consultarii unor astfel de site-uri: faptul ca aduna din mai multe surse si structureaza informatiile despre posibilitatea de accesare a fondurilor europene. Mai mult, pun la dispozitie si link-urile pentru a descarca de pe site-urile institutiilor dosarele de finantare si pot informa prin e-mail despre noile posibilitati de finantare atat la nivel european cat si national.
adrese-utile.ro
17.10.07
log4net
og4net is a tool to help the programmer output log statements to a variety of output targets. log4net is a port of the excellent log4j framework to the .NET runtime
http://logging.apache.org/log4net/
http://logging.apache.org/log4net/
Share projects
Share projects - http://tortoisesvn.net/ (easy to use Revision control / version control / source control software for Windows)
Castle Project Active Records
- Castle Project Active Records - http://www.castleproject.org/activerecord/index.html - work with DB
- Can work with all DB engine (change only in web.config)
- Easy to use
- Can generate automatically DB table (from classes)
- From this model (MS take all what is good and free) in .NET 3.0 appears LINQ
- Can work with all DB engine (change only in web.config)
Implementing Singleton in C#
You are building an application in C#. You need a class that has only one instance, and you need to provide a global point of access to the instance. You want to be sure that your solution is efficient and that it takes advantage of the Microsoft .NET common language runtime features. You may also want to make sure that your solution is thread safe.
http://msdn2.microsoft.com/en-us/library/ms998558.aspx
http://msdn2.microsoft.com/en-us/library/ms998558.aspx
11.10.07
Dovada clara ca Decebal Traian Remes a luat mita
Asta nu e glum adeloc :( Uite pentru ce platim noi attea impozite...
Problema multora e ca de ce s-au dat informatii din dosar la tv. Problema mea e cate dosare la fel de clare au dus la achitare. Si cate altele 'afaceri' de acest gen sunt nestiute de nimeni...
Problema multora e ca de ce s-au dat informatii din dosar la tv. Problema mea e cate dosare la fel de clare au dus la achitare. Si cate altele 'afaceri' de acest gen sunt nestiute de nimeni...
2.10.07
Industria IT se indreapta spre un nou boom. Sau crah?
Frenezia investitiilor in IT, in special in Silicon Valley, dar cu rezonanta in toata lumea, aminteste de anul 1999, cand industria era pe val, dar dupa care a urma un crah la bursa soldat cu mii de falimente, locuri de munca pierdute si perioade dificile pentru toate companiile din domeniul high-tech.
Noul boom al tehnologiei poate fi observat foarte usor, daca luam in considerare de exemplu faptul ca trei firme aproape identice, cu obiect de activitate similar, au reusit sa obtina finantari de zeci de milioane de dolari de la investitori, scrie cotidianul american USA Today. Exemplul analizat se refera la Jangl, Jaxtr si Jajah, trei firme de telefonie pe Net, cu nume si servicii apropiate, care au adunat 50 de milioane de dolari de la diversi investitori atrasi de mirajul miliardelor promise de tranzactia eBay - Skype.
Specializat in comuniatii pe Internet, Skype a fost cumparat de eBay anul trecut pentru 4 miliarde de dolari, iar cei care investesc in noile firme VoIP spera in castiguri similare pentru investitiile lor. Insa, Skype a fost un pionier si un lider - a reusit sa depaseasca aproape Yahoo care avea zece ani avans cu Yahoo Messenger, iar Skype continua sa fie un serviciu extrem de popular. Asa ca, ce sanse au, gandind la rece, noii veniti?
USA Today spune ca la fel se intamplau lucrurile in Silicon Valley in 1999, cand s-au investit miliarde in firme care copiau unele de la altele idei, produse si modele de afaceri, iar crahul nu a intarziat sa apara, cu efecte la fel de bine resimtite in toata lumea.
Investitiile totale in firme start-up, in Statele Unite, au crescut in primele sase luni cu 9% fata de anul trecut, releva studiile date publicitatii de Venture One si Ernst & Young. In San Francisco, zona care cuprinde si Silicon Valley, peste 400 de companii au primit finantari de peste 10 milioane de dolari anul acesta.
Investitiile au dus in sus salariile profesionistilor IT, au creat mii de locuri de munca noi, au stimulat din nou zona infloritoare din 1999. Iar in spatele butoanelor de control se afla aceiasi jucatori care au suflat in pinzele primului crah, cel din 2000.
“In zona Silicon Valley nu mai gasesti pe nimeni care sa nu aiba propriul plan de afaceri in buzunar”, povesteste un specialist in industria IT, care a scris si despre primul boom si crah al domeniului. “Povestea se repeta din nou”, a avertizat el.
Problema numarul unu ramane aparitia firmelor noi ca ciupercile dupa ploaie, singurul lucru bun fiind cresterea competitiei in diversele servicii IT, deseori numite Web 2.0. Numai la o prima vedere pot fi gasite 34 de site-uri aparute anul acesta si care toate propun realizarea de retele sociale (social networking), un segment extrem de popular si preferat de investitori, dar pe care sunt deja zeci de concurenti foarte puternici.
USA Today spune ca pina si oamenii de afaceri din industrie recunosc ca exista pericolul unui crah. Dar toti spera ca ei sa se numere printre firmele care vor supravietui acestei prabusiri, pentru a face afaceri in continuare. Deocamdata, sumele investite in IT nu se compara cu cele dinaintea crahului dot com. In 2000, in prima jumatate a anului, inainte de prabusire, investitorii au pompat 52,2 miliarde de dolari in firme IT&C, iar anul acesta in primele 6 luni suma este de “numai” 14,5 miliarde de dolari.
Bloombiz.ro Newsletter
Noul boom al tehnologiei poate fi observat foarte usor, daca luam in considerare de exemplu faptul ca trei firme aproape identice, cu obiect de activitate similar, au reusit sa obtina finantari de zeci de milioane de dolari de la investitori, scrie cotidianul american USA Today. Exemplul analizat se refera la Jangl, Jaxtr si Jajah, trei firme de telefonie pe Net, cu nume si servicii apropiate, care au adunat 50 de milioane de dolari de la diversi investitori atrasi de mirajul miliardelor promise de tranzactia eBay - Skype.
Specializat in comuniatii pe Internet, Skype a fost cumparat de eBay anul trecut pentru 4 miliarde de dolari, iar cei care investesc in noile firme VoIP spera in castiguri similare pentru investitiile lor. Insa, Skype a fost un pionier si un lider - a reusit sa depaseasca aproape Yahoo care avea zece ani avans cu Yahoo Messenger, iar Skype continua sa fie un serviciu extrem de popular. Asa ca, ce sanse au, gandind la rece, noii veniti?
USA Today spune ca la fel se intamplau lucrurile in Silicon Valley in 1999, cand s-au investit miliarde in firme care copiau unele de la altele idei, produse si modele de afaceri, iar crahul nu a intarziat sa apara, cu efecte la fel de bine resimtite in toata lumea.
Investitiile totale in firme start-up, in Statele Unite, au crescut in primele sase luni cu 9% fata de anul trecut, releva studiile date publicitatii de Venture One si Ernst & Young. In San Francisco, zona care cuprinde si Silicon Valley, peste 400 de companii au primit finantari de peste 10 milioane de dolari anul acesta.
Investitiile au dus in sus salariile profesionistilor IT, au creat mii de locuri de munca noi, au stimulat din nou zona infloritoare din 1999. Iar in spatele butoanelor de control se afla aceiasi jucatori care au suflat in pinzele primului crah, cel din 2000.
“In zona Silicon Valley nu mai gasesti pe nimeni care sa nu aiba propriul plan de afaceri in buzunar”, povesteste un specialist in industria IT, care a scris si despre primul boom si crah al domeniului. “Povestea se repeta din nou”, a avertizat el.
Problema numarul unu ramane aparitia firmelor noi ca ciupercile dupa ploaie, singurul lucru bun fiind cresterea competitiei in diversele servicii IT, deseori numite Web 2.0. Numai la o prima vedere pot fi gasite 34 de site-uri aparute anul acesta si care toate propun realizarea de retele sociale (social networking), un segment extrem de popular si preferat de investitori, dar pe care sunt deja zeci de concurenti foarte puternici.
USA Today spune ca pina si oamenii de afaceri din industrie recunosc ca exista pericolul unui crah. Dar toti spera ca ei sa se numere printre firmele care vor supravietui acestei prabusiri, pentru a face afaceri in continuare. Deocamdata, sumele investite in IT nu se compara cu cele dinaintea crahului dot com. In 2000, in prima jumatate a anului, inainte de prabusire, investitorii au pompat 52,2 miliarde de dolari in firme IT&C, iar anul acesta in primele 6 luni suma este de “numai” 14,5 miliarde de dolari.
Bloombiz.ro Newsletter
10 lucruri care nu trebuie sa va lipseasca de pe site
Atunci cand clientii intra pe site-ul firmei dumneavoastra, asteapta sa gaseasca informatii folositoare si sa le gasesca imediat. Daca nu vad ceea ce ii intereseaza, s-ar putea sa plece sau, mai rau, sa se duca la concurenta. Asa ca trebuie sa tineti minte un lucru cand va faceti site pentru firma: acesta trebuie facut, in principal, pentru utilizatori. Iata 10 lucruri pe care site-ul dumneavoastra trebuie sa le aiba neaparat.
1. Date de contact - numere de telefon, adrese postale si de e-mail.
2. Informatii despre produsele si serviciile pe care le oferiti - acestea trebuie sa fie amanuntite si sa includa si o lista de preturi.
3. Mostre sau demo-uri ale produselor dumneavostra actuale si anterioare.
4. O sectiune dedicata clientilor care vor sa stie mai multe despre produse, care sa includa descrieri foarte amanuntite, informatii ajutatoare in caz de probleme, rasounsuri la intrebari frecvente etc.
5. Optiunea de a cumpara online, astfel incat clientii sa nu mai fie nevoiti sa vina pana la dumneavoastra pentru a achizitiona produsele pe care le vor.
6. Informatii de background despre compania dumneavostra, date despre conducere si despre echipa de management.
7. Stiri, anunturi, comunicate de presa, actualizari ale listei de produse si servicii, stiri despre diverse imbunatatiri aduse produselor.
8. Anunturi de angajare.
9. Un buton care sa-l intoarca usor pe utilizator la pagina principala, indiferent in ce parte a site-ului s-ar afla. Pagina principala este, in mintea clientului, locul de unde pornesc toate "cararile" site-ului dumneavostra, asa ca trebuie sa i se ofere optiunea de a se intoarce acolo cu usurinta.
10. Navigare simpla, care ii permite utilizatorului sa gaseasca rapid ceea ce cauta.
Din toata aceasta lista, poate cel mai important lucru pe care site-ul dumneavostra trebuie sa-l aiba este navigarea simpla si intuitiva. Chiar daca pagina dumneavoastra online le are pe celelalte 9, daca utilizatorul nu se poate descurca usor in ea, s-ar putea sa nu poata gasi toate informatiile pe care v-ati chinuit sa le puneti acolo.
Pentru a va putea transforma site-ul intr-unul "prietenos" cu utilizatorii, trebuie sa aflati in primul rand cat de usor este acesta de folosit. Rugati un prieten care nu a mai intrat pe pagina dumneavostra sa o acceseze si sa caute o anumita informatie sau sectiune, iar apoi sa va spuna cat de repede a gasit-o. S-ar putea sa va ajute foarte mult.
Dupa ce ati vazut cum i se pare unui utilizator nou site-ul, trebuie sa incercati sa-l faceti cat mai facil cu putinta. Primul pas este sa creati un "layout" (punere in pagina) simplu. Paginile cu informatie multa si disparata sunt greu de urmarit, astfel ca a dumneavostra ar trebui sa fie structurata, usor de cuprins dintr-o privire.
Multa lume alege sa isi puna pe pagina meniuri care se desfasoara in jos, insa daca dumneavostra considerati ca aveti nevoie intr-adevar de ele, inseamna ca site-ul s-ar putea sa fie prea complex. Daca, totusi, le vreti, asigurati-va ca functioneaza in toate browserele de pe piata.
Nu obligati utilizatorii sa "sape" prea mult dupa informatii. Regula spune ca un vizitator al paginii ar trebui sa dea maximum 3 click-uri pentru a ajunge la ceea ce cauta.
Daca aveti o optiune de cautare, asigurati-va ca functioneaza cum trebuie si ca ofera informatii relevante si cuprinzatoare.
Bloombiz.ro Newsletter
1. Date de contact - numere de telefon, adrese postale si de e-mail.
2. Informatii despre produsele si serviciile pe care le oferiti - acestea trebuie sa fie amanuntite si sa includa si o lista de preturi.
3. Mostre sau demo-uri ale produselor dumneavostra actuale si anterioare.
4. O sectiune dedicata clientilor care vor sa stie mai multe despre produse, care sa includa descrieri foarte amanuntite, informatii ajutatoare in caz de probleme, rasounsuri la intrebari frecvente etc.
5. Optiunea de a cumpara online, astfel incat clientii sa nu mai fie nevoiti sa vina pana la dumneavoastra pentru a achizitiona produsele pe care le vor.
6. Informatii de background despre compania dumneavostra, date despre conducere si despre echipa de management.
7. Stiri, anunturi, comunicate de presa, actualizari ale listei de produse si servicii, stiri despre diverse imbunatatiri aduse produselor.
8. Anunturi de angajare.
9. Un buton care sa-l intoarca usor pe utilizator la pagina principala, indiferent in ce parte a site-ului s-ar afla. Pagina principala este, in mintea clientului, locul de unde pornesc toate "cararile" site-ului dumneavostra, asa ca trebuie sa i se ofere optiunea de a se intoarce acolo cu usurinta.
10. Navigare simpla, care ii permite utilizatorului sa gaseasca rapid ceea ce cauta.
Din toata aceasta lista, poate cel mai important lucru pe care site-ul dumneavostra trebuie sa-l aiba este navigarea simpla si intuitiva. Chiar daca pagina dumneavoastra online le are pe celelalte 9, daca utilizatorul nu se poate descurca usor in ea, s-ar putea sa nu poata gasi toate informatiile pe care v-ati chinuit sa le puneti acolo.
Pentru a va putea transforma site-ul intr-unul "prietenos" cu utilizatorii, trebuie sa aflati in primul rand cat de usor este acesta de folosit. Rugati un prieten care nu a mai intrat pe pagina dumneavostra sa o acceseze si sa caute o anumita informatie sau sectiune, iar apoi sa va spuna cat de repede a gasit-o. S-ar putea sa va ajute foarte mult.
Dupa ce ati vazut cum i se pare unui utilizator nou site-ul, trebuie sa incercati sa-l faceti cat mai facil cu putinta. Primul pas este sa creati un "layout" (punere in pagina) simplu. Paginile cu informatie multa si disparata sunt greu de urmarit, astfel ca a dumneavostra ar trebui sa fie structurata, usor de cuprins dintr-o privire.
Multa lume alege sa isi puna pe pagina meniuri care se desfasoara in jos, insa daca dumneavostra considerati ca aveti nevoie intr-adevar de ele, inseamna ca site-ul s-ar putea sa fie prea complex. Daca, totusi, le vreti, asigurati-va ca functioneaza in toate browserele de pe piata.
Nu obligati utilizatorii sa "sape" prea mult dupa informatii. Regula spune ca un vizitator al paginii ar trebui sa dea maximum 3 click-uri pentru a ajunge la ceea ce cauta.
Daca aveti o optiune de cautare, asigurati-va ca functioneaza cum trebuie si ca ofera informatii relevante si cuprinzatoare.
Bloombiz.ro Newsletter
28.9.07
Topul celor mai bune si al celor mai slabe actiuni de pe Bursa
Cu click pe imagine se vede mai bine...
Din pacate brojerul laurentiu (zis gherlau) nu le-a prea nimerit la mine. Oricum am in jur de 170% profit brut.
Din pacate brojerul laurentiu (zis gherlau) nu le-a prea nimerit la mine. Oricum am in jur de 170% profit brut.
24.9.07
Afacerile IT pornite din garaj, un mit?
Bloombiz
AutorAndrei Ciltaru - 21 Sep 2007, 09:25 AM
Cu totii am auzit despre afacerile de miliarde, care la inceput si-au avut sediul intr-un garaj. Cu toate acestea, imaginea unui garaj obscur s-ar putea sa nu fie aceea a unui startup de succes.
Povestile cu inovatii de clasa si cu rebelii care au triumfat in fata " marilor afaceri" sunt toate la fel, fie ca e vorba de Hewlett si Packard, sau de Jobs si Woz (fondatorii Apple), sau Michael Dell. Punctul lor comun: garajul in care si-au dezvoltat afacerea.
Dar daca aceste povestiri ne-ar induce in eroare? Doi cercetatori de la Universitatea din Berkeley, Pino Audia si Chris Rider, au dezbatut Mitul Garajului intr-o lucrare recenta. Garajul, spun ei, "evoca imaginea unui singuratic ce se bazeaza pe efortul si talentul propriu" pentru a triumfa. In realitate, 91% din produsele "de garaj" au luat fiinta in urma experientei acumulate la job-ul anterior. Audia si Rider spun ca triumful antreprenorial nu se datoreaza mai niciodata muncii singuratice si iconoclastice.
Sa luam ca exemplu doi dintre fondatorii Youtube: Steve Chen si Chad Hurley. Ambii au lucrat, la inceput, la Paypal( Hurley a fost printre primii angajati Paypal, fiind cel care a desenat logoul). La cateva luni, de la lansare, erau cautati de firme dispuse sa investeasca intr-un nou proiect. Nu e la fel de youtube.jpginaltator precum povestea unor amici putin trecuti de 20 de ani, care au creat un site pentru a schimba cateva videclipuri.
Cat despre Jobs si Wozniak, este adevarat ca a existat un garaj, la fel cum a existat si joburile pe care Jobs a detinut-o in cadrul Atari si HP. La fel, Wozniak a fost inginer la HP, inainte de a se apuca de propriul business.
Cu alte cuvinte, companiile nu au luat fiinta in garaje. Companiile s-au nascut in sanul altor companii.
Chiar si asa, realitatea n-ar trebui sa minimalizeze marile realizari. Pe masura ce se repovestesc, miturile se modifica, ajungand sa puna accent pe individ si nu pe organizatie, sa celebreze ideile geniale de moment si nu progresul pas cu pas si sa exagereze obstacolul institutiilor, si nu suportul acestora. Cu anii, povestea Youtube va fi si mai amplificata de succesul siteului. Dar daca iti pornesti propria afacere sau vrei sa lansezi un produs, nu te incuia in garaj. Invata de la predecesorii tai si ia-ti un job inainte.
AutorAndrei Ciltaru - 21 Sep 2007, 09:25 AM
Cu totii am auzit despre afacerile de miliarde, care la inceput si-au avut sediul intr-un garaj. Cu toate acestea, imaginea unui garaj obscur s-ar putea sa nu fie aceea a unui startup de succes.
Povestile cu inovatii de clasa si cu rebelii care au triumfat in fata " marilor afaceri" sunt toate la fel, fie ca e vorba de Hewlett si Packard, sau de Jobs si Woz (fondatorii Apple), sau Michael Dell. Punctul lor comun: garajul in care si-au dezvoltat afacerea.
Dar daca aceste povestiri ne-ar induce in eroare? Doi cercetatori de la Universitatea din Berkeley, Pino Audia si Chris Rider, au dezbatut Mitul Garajului intr-o lucrare recenta. Garajul, spun ei, "evoca imaginea unui singuratic ce se bazeaza pe efortul si talentul propriu" pentru a triumfa. In realitate, 91% din produsele "de garaj" au luat fiinta in urma experientei acumulate la job-ul anterior. Audia si Rider spun ca triumful antreprenorial nu se datoreaza mai niciodata muncii singuratice si iconoclastice.
Sa luam ca exemplu doi dintre fondatorii Youtube: Steve Chen si Chad Hurley. Ambii au lucrat, la inceput, la Paypal( Hurley a fost printre primii angajati Paypal, fiind cel care a desenat logoul). La cateva luni, de la lansare, erau cautati de firme dispuse sa investeasca intr-un nou proiect. Nu e la fel de youtube.jpginaltator precum povestea unor amici putin trecuti de 20 de ani, care au creat un site pentru a schimba cateva videclipuri.
Cat despre Jobs si Wozniak, este adevarat ca a existat un garaj, la fel cum a existat si joburile pe care Jobs a detinut-o in cadrul Atari si HP. La fel, Wozniak a fost inginer la HP, inainte de a se apuca de propriul business.
Cu alte cuvinte, companiile nu au luat fiinta in garaje. Companiile s-au nascut in sanul altor companii.
Chiar si asa, realitatea n-ar trebui sa minimalizeze marile realizari. Pe masura ce se repovestesc, miturile se modifica, ajungand sa puna accent pe individ si nu pe organizatie, sa celebreze ideile geniale de moment si nu progresul pas cu pas si sa exagereze obstacolul institutiilor, si nu suportul acestora. Cu anii, povestea Youtube va fi si mai amplificata de succesul siteului. Dar daca iti pornesti propria afacere sau vrei sa lansezi un produs, nu te incuia in garaj. Invata de la predecesorii tai si ia-ti un job inainte.
19.9.07
25 de ani de smiley :-)
V-ati obisnuit cu el, il folositi peste tot, in mail, in SMS-uri, pe messenger si chiar pe hartie. Este simbolul „smiley” cu diversele lui variatiuni. Dar, stiati ca venerabilul smiley a implinit 25 de ani?
Pe data de 19 septembrie 1982, la ora 11:44, un profesor de la Universitatea Carnegie Mellon, pe numele sau Scott E. Fahlman, a folosit pentru prima data in istorie secventa de doua puncte urmate de cratima si paranteza inchisa, care a dat nastere prea-cunoscutei „fete zambitoare”, smiley.
Pentru a sarbatori 25 de ani de smiley, Fahlman a insituit acordarea unui premiu in valoare de 500 de dolari pentru cei care reusesc sa aduca un plus de nuanta in comunicarea asistata de tehnologie. Fahlman a inventat acest simbol tocmai pentru a-si demonstra teoria potrivit careia iti poti exprima sentimentele in scris, chiar daca folosesti o tastatura. Astfel, dincolo de cuvintele reci, scrise perfect de o masinarie, poti adauga un strop de „umor” care sa dea o cu totul nuanta cuvintelor.
Smiley Award, in valoare de 500 de dolari va fi acordat anual si este sponsorizat de Yahoo Inc.
:-)
Pe data de 19 septembrie 1982, la ora 11:44, un profesor de la Universitatea Carnegie Mellon, pe numele sau Scott E. Fahlman, a folosit pentru prima data in istorie secventa de doua puncte urmate de cratima si paranteza inchisa, care a dat nastere prea-cunoscutei „fete zambitoare”, smiley.
Pentru a sarbatori 25 de ani de smiley, Fahlman a insituit acordarea unui premiu in valoare de 500 de dolari pentru cei care reusesc sa aduca un plus de nuanta in comunicarea asistata de tehnologie. Fahlman a inventat acest simbol tocmai pentru a-si demonstra teoria potrivit careia iti poti exprima sentimentele in scris, chiar daca folosesti o tastatura. Astfel, dincolo de cuvintele reci, scrise perfect de o masinarie, poti adauga un strop de „umor” care sa dea o cu totul nuanta cuvintelor.
Smiley Award, in valoare de 500 de dolari va fi acordat anual si este sponsorizat de Yahoo Inc.
:-)
17.9.07
10 companii care vor schimba lumea
Revolutioneaza industriile in care opereaza. Sparg tipare si aduc pe piata inovatii la care nimeni altcineva nu s-a mai gandit. Revista Business 2.0 a facut o lista cu companiile care, spun redactorii ei, vor schimba lumea.
1. Blinkx
CEO: Suranga Chandratillake
Inovatia: cautarea online de continut video si publicitatea pe internet
Cine e direct afectat: motoarele de cautare si publicitatea video
Segmentul de publicitate video este cel care se dezvolta acum cel mai tare pe internet, iar motorul de cautare video al lui Blinkx urmareste sa castige de pe urma acestei tendinte. Blinkx indexeaza peste 14 milioane de ore de continut video online, folosindu-se de programe care transforma vorbirea in text si care numara de cate ori un anume cuvant apare intr-un clip. Acest lucru da companiei posibilitatea sa plaseze reclame in functie de continutul video, ceea ce o face sa fie cu un pas inaintea gigantilor cum ar fi Google si Yahoo, cu care concureaza.
2. Raydiance
CEO: Barry Schuler
Inovatie: lasere care taie fara a incalzi materialul din jur
Cine e direct afectat: intreaga industrie laser - medicina, inginerie aerospatiala etc.
Laserul scurt si pulsator al lui Raydiance este mult mai precis decat cel folosit in prezent, iar atunci cand este bine calibrat poate arde orice, de la un bloc de otel pana la o singura celula canceroasa. Desi laserele se folosesc de aproape 20 de ani, aparatele sunt mari si greu de operat. Radiance, in schimb, a reusit sa-si micsoreze aparatul pana la dimensiunile unui cuptor cu microunde.
3. Expensr
CEO: Reman Child si Shawn Gupta (fondatori)
Inovatie: planificare financiara simpla si directa
Cine e direct afectat: astazi - producatorii de software financiar pentru utilizatorii obisnuiti, in viitor - industria creditelor
Puneti laolalta utilitatea unor programe informatice de planificare financiara si puterea sociala a Web 2.0 si obtineti Expensr - un serviciu online gratuit care iti urmareste bugetul si obiceiurile financiare, iar apoi iti arata unde te pozitionezi vizavi de alte persoane din aceeasi retea.
4. Zipcar
CEO: Scott Griffith
Inovatie: inchirieri de masini cu ora si cu autoservire, in mediul urban
Cine e direct afectat: dealerii de masini si companiile obisnuite de inchirieri auto
Fara angajati la ghisee, fara hartogaraie, fara cozi. La Zipcar platesti o taxa de 50 de dolari pe an si intri pe internet sa vezi ce masini sunt disponibile in zona ta. Cand gasesti masina, intri cu cartela ta de identitate wireless si gasesti cheile inauntru. mai platesti o taxa de folosire de 8 pana la 15 dolari pe ora. Zipcar opereaza de mai mult de doi ani in orase ca Boston, New York, San Francisco si Washington D.C. si este deja o afacere profitabila, care a ajuns sa aiba avans fata de concurenta.
5. MFG.com
CEO: Mitch Free
Inovatie: o platforma de schimb online pentru industria producatoare
Cine e direct afectat: companiile care reprezinta marii producatori, cei care tranzactioneaza piese de schimb etc.
MFG.com se transforma cu repeziciune intr-un eBay al industriei producatoare. In ultimele 12 luni, prin intermediul MFG.com s-au trenzactionat piese componente in valoare de 2 miliarde de dolari. Pentru a lua parte la tranzactii, vanzatorii trebuie sa plateasca o taxa medie de 6.000 de dolari anual, cumparatorii neplatind nimic. Cumparatorii spun ce piese vor, iar furnizorii fac oferte. Tinta site-ului este sa acumuleze venituri de 25 de milioane anul acesta si sa intre pe profit.
6. Virgin Charter
CEO: Scott Duffy
Inovatie: rezervari online pentru taxiurile aeriene, o afacere care se dezvolta tot mai mult
Cine e direct afectat: liniile aeriene comerciale
Industria taxiurilor aeriene - avioane mici care sunt destul de ieftin de inchiriat, astfel ca oamenii de afaceri le pot inchiria cand vor - si-a luat, sa spunem asa, zborul. Virgin Charter, detinuta de Richard Branson, magnatul de la Virgin, a creat un portal care face lagatura dintre clienti si operatorii aerieni, majoritatea mici. Compania spera sa aduca bani mai multi in industria taximetriei aeriene, sa micsoreze costurile serviciilor de charter si sa contribuie la scaderea consumului de combustibil pentru motoarele cu reactie.
7. PatientsLikeMe
CEO: Ben Heywood
Inovatie: o comunitate online unde pacientii discuta despre bolile de care sufera
Cine e direct afectat: industria sanatatii, cercetarea medicala
Exista foarte multe informatii de baza despre boli pe internet, dar nu sunt foarte multe locuri unde sa se stranga punctele de vedere si marturiile celor care sufera de ele. PatientsLikeMe le da posibilitatea acestora sa discute despre suferintele lor si sa urmaresca evolutia bolii sau a tratamentului. Comunitatea are doar cateva mii de membri, dar deja este foarte atragatoare pentru cercetatorii din industria medicala, pentru ca le da posibilitatea sa intre in posesia unor informatii care in alte circumstante n-ar fi fost diponibile, datorita regulilor de confidentialitate.
8. Bloom Energy
CEO: K.R. Sridhar
Inovatie: generatoare de energie in gospodarii si sedii de firme
Cine e direct afectat: furnizorii de electricitate
Planul companiei este acela de a folosi celule de oxizi solizi pentru a genera energie in gospodarii, acestea devenind, astfel, independente energetic. Celulele energetice folosesc (dar nu ard) combustibil din hidrocarburi si emana jumatate din cantitatea de dioxid de carbon produsa de centralele energetice. O singura celula energetica este suficienta pentru o gospodarie, care ar avea si posibilitatea sa vanda excedentul de energie inapoi in retea. Cel mai mare obstacol al companiei este, insa, costul. Pentru ca firma sa aiba succes, trebuie ca generatoarele sa coste mai putin de 10.000 de dolari bucata.
9. Vanu
CEO: Vanu Bose
Inovatie: programe care dau posibilitatea adaptarii dispozitivelor mobile la alte retele, care folosesc alte tehnologii
Cine e direct afectat: furnizorii de servicii wireless si producatorii de echipament electronic
Telefoanele unor furnizori nu functioneaza in retelele altora, pentru ca unele dintre ele folosesc alte tehnologii decat cele dominante, cum ar fi GSM si CDMA. Vanu Bose produce si vinde echipamente electronice care ar putea schimba acest lucru. Acestea folosesc servere de Linux pentru a darama barierele dintre retele.
10. Zink
CEO: Wendy Caswell
Inovatie: printare fara cerneala
Cine e direct afectat: imprimantele de birou, comerciantii de cartuse pentru imprimante, serviciile foto
Nu-ti place sa ai de-a face cu cartuse de imprimanta care se golesc? Esti clientul perfect pentru Zink. Hartia speciala folosita de aceasta companie desprinsa de Polaroid are in compozitia sa cristale de vopsea, astfel ca poate crea fotografii color fara cerneala. Astfel, imprimantele sale pot fi micsorate intr-atat incat sa-ti intre in buzunar. Zink va incepe vanzarea acestor imprimante de sarbatori. Printre ele, una care va fi inclusa intr-un aparat foto digital.
Bloombiz
1. Blinkx
CEO: Suranga Chandratillake
Inovatia: cautarea online de continut video si publicitatea pe internet
Cine e direct afectat: motoarele de cautare si publicitatea video
Segmentul de publicitate video este cel care se dezvolta acum cel mai tare pe internet, iar motorul de cautare video al lui Blinkx urmareste sa castige de pe urma acestei tendinte. Blinkx indexeaza peste 14 milioane de ore de continut video online, folosindu-se de programe care transforma vorbirea in text si care numara de cate ori un anume cuvant apare intr-un clip. Acest lucru da companiei posibilitatea sa plaseze reclame in functie de continutul video, ceea ce o face sa fie cu un pas inaintea gigantilor cum ar fi Google si Yahoo, cu care concureaza.
2. Raydiance
CEO: Barry Schuler
Inovatie: lasere care taie fara a incalzi materialul din jur
Cine e direct afectat: intreaga industrie laser - medicina, inginerie aerospatiala etc.
Laserul scurt si pulsator al lui Raydiance este mult mai precis decat cel folosit in prezent, iar atunci cand este bine calibrat poate arde orice, de la un bloc de otel pana la o singura celula canceroasa. Desi laserele se folosesc de aproape 20 de ani, aparatele sunt mari si greu de operat. Radiance, in schimb, a reusit sa-si micsoreze aparatul pana la dimensiunile unui cuptor cu microunde.
3. Expensr
CEO: Reman Child si Shawn Gupta (fondatori)
Inovatie: planificare financiara simpla si directa
Cine e direct afectat: astazi - producatorii de software financiar pentru utilizatorii obisnuiti, in viitor - industria creditelor
Puneti laolalta utilitatea unor programe informatice de planificare financiara si puterea sociala a Web 2.0 si obtineti Expensr - un serviciu online gratuit care iti urmareste bugetul si obiceiurile financiare, iar apoi iti arata unde te pozitionezi vizavi de alte persoane din aceeasi retea.
4. Zipcar
CEO: Scott Griffith
Inovatie: inchirieri de masini cu ora si cu autoservire, in mediul urban
Cine e direct afectat: dealerii de masini si companiile obisnuite de inchirieri auto
Fara angajati la ghisee, fara hartogaraie, fara cozi. La Zipcar platesti o taxa de 50 de dolari pe an si intri pe internet sa vezi ce masini sunt disponibile in zona ta. Cand gasesti masina, intri cu cartela ta de identitate wireless si gasesti cheile inauntru. mai platesti o taxa de folosire de 8 pana la 15 dolari pe ora. Zipcar opereaza de mai mult de doi ani in orase ca Boston, New York, San Francisco si Washington D.C. si este deja o afacere profitabila, care a ajuns sa aiba avans fata de concurenta.
5. MFG.com
CEO: Mitch Free
Inovatie: o platforma de schimb online pentru industria producatoare
Cine e direct afectat: companiile care reprezinta marii producatori, cei care tranzactioneaza piese de schimb etc.
MFG.com se transforma cu repeziciune intr-un eBay al industriei producatoare. In ultimele 12 luni, prin intermediul MFG.com s-au trenzactionat piese componente in valoare de 2 miliarde de dolari. Pentru a lua parte la tranzactii, vanzatorii trebuie sa plateasca o taxa medie de 6.000 de dolari anual, cumparatorii neplatind nimic. Cumparatorii spun ce piese vor, iar furnizorii fac oferte. Tinta site-ului este sa acumuleze venituri de 25 de milioane anul acesta si sa intre pe profit.
6. Virgin Charter
CEO: Scott Duffy
Inovatie: rezervari online pentru taxiurile aeriene, o afacere care se dezvolta tot mai mult
Cine e direct afectat: liniile aeriene comerciale
Industria taxiurilor aeriene - avioane mici care sunt destul de ieftin de inchiriat, astfel ca oamenii de afaceri le pot inchiria cand vor - si-a luat, sa spunem asa, zborul. Virgin Charter, detinuta de Richard Branson, magnatul de la Virgin, a creat un portal care face lagatura dintre clienti si operatorii aerieni, majoritatea mici. Compania spera sa aduca bani mai multi in industria taximetriei aeriene, sa micsoreze costurile serviciilor de charter si sa contribuie la scaderea consumului de combustibil pentru motoarele cu reactie.
7. PatientsLikeMe
CEO: Ben Heywood
Inovatie: o comunitate online unde pacientii discuta despre bolile de care sufera
Cine e direct afectat: industria sanatatii, cercetarea medicala
Exista foarte multe informatii de baza despre boli pe internet, dar nu sunt foarte multe locuri unde sa se stranga punctele de vedere si marturiile celor care sufera de ele. PatientsLikeMe le da posibilitatea acestora sa discute despre suferintele lor si sa urmaresca evolutia bolii sau a tratamentului. Comunitatea are doar cateva mii de membri, dar deja este foarte atragatoare pentru cercetatorii din industria medicala, pentru ca le da posibilitatea sa intre in posesia unor informatii care in alte circumstante n-ar fi fost diponibile, datorita regulilor de confidentialitate.
8. Bloom Energy
CEO: K.R. Sridhar
Inovatie: generatoare de energie in gospodarii si sedii de firme
Cine e direct afectat: furnizorii de electricitate
Planul companiei este acela de a folosi celule de oxizi solizi pentru a genera energie in gospodarii, acestea devenind, astfel, independente energetic. Celulele energetice folosesc (dar nu ard) combustibil din hidrocarburi si emana jumatate din cantitatea de dioxid de carbon produsa de centralele energetice. O singura celula energetica este suficienta pentru o gospodarie, care ar avea si posibilitatea sa vanda excedentul de energie inapoi in retea. Cel mai mare obstacol al companiei este, insa, costul. Pentru ca firma sa aiba succes, trebuie ca generatoarele sa coste mai putin de 10.000 de dolari bucata.
9. Vanu
CEO: Vanu Bose
Inovatie: programe care dau posibilitatea adaptarii dispozitivelor mobile la alte retele, care folosesc alte tehnologii
Cine e direct afectat: furnizorii de servicii wireless si producatorii de echipament electronic
Telefoanele unor furnizori nu functioneaza in retelele altora, pentru ca unele dintre ele folosesc alte tehnologii decat cele dominante, cum ar fi GSM si CDMA. Vanu Bose produce si vinde echipamente electronice care ar putea schimba acest lucru. Acestea folosesc servere de Linux pentru a darama barierele dintre retele.
10. Zink
CEO: Wendy Caswell
Inovatie: printare fara cerneala
Cine e direct afectat: imprimantele de birou, comerciantii de cartuse pentru imprimante, serviciile foto
Nu-ti place sa ai de-a face cu cartuse de imprimanta care se golesc? Esti clientul perfect pentru Zink. Hartia speciala folosita de aceasta companie desprinsa de Polaroid are in compozitia sa cristale de vopsea, astfel ca poate crea fotografii color fara cerneala. Astfel, imprimantele sale pot fi micsorate intr-atat incat sa-ti intre in buzunar. Zink va incepe vanzarea acestor imprimante de sarbatori. Printre ele, una care va fi inclusa intr-un aparat foto digital.
Bloombiz
11.9.07
Pentru reclamat taxa auto si alte abuzuri comuniste
Scrieti in loc sa va lamentati la nesfirsit:
1) Comisia Petitii a Parlamentului UE
Parlement europeen Commission des petitions Secretariat, Rue Wiertz B-1047 BRUXELLES, e-mail: petitions@europarl.europa.eu
2) Comisia Europeana
Commission of the European Communities (Attn: Secretary-General), B-1049 Brussels, Belgium e-mail: SG-PLAINTES@ec.europa.eu.
3) Comisarul pt Protectia Consumatorului, dna Kuneva, la Comisia europeana
4) Comisarul pt taxe si vami, dl Laszlo Kovacs, la Comisia europeana, e-mail: Laszlo.Kovacs@ec.europa.eu
5) Presedintele Parlamentului European, dl Hans-Gert Poettering, e-mail: hpoettering@europarl.eu.int
6) Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
Palais de la Cour de Justice, Boulevard Konrad Adenauer Kirchberg L-2925 Luxembourg, tel.: (352) 4303.1,
fax: (352) 4303.2600, Internet: http://curia.europa.eu/
1) Comisia Petitii a Parlamentului UE
Parlement europeen Commission des petitions Secretariat, Rue Wiertz B-1047 BRUXELLES, e-mail: petitions@europarl.europa.eu
2) Comisia Europeana
Commission of the European Communities (Attn: Secretary-General), B-1049 Brussels, Belgium e-mail: SG-PLAINTES@ec.europa.eu.
3) Comisarul pt Protectia Consumatorului, dna Kuneva, la Comisia europeana
4) Comisarul pt taxe si vami, dl Laszlo Kovacs, la Comisia europeana, e-mail: Laszlo.Kovacs@ec.europa.eu
5) Presedintele Parlamentului European, dl Hans-Gert Poettering, e-mail: hpoettering@europarl.eu.int
6) Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
Palais de la Cour de Justice, Boulevard Konrad Adenauer Kirchberg L-2925 Luxembourg, tel.: (352) 4303.1,
fax: (352) 4303.2600, Internet: http://curia.europa.eu/
6.9.07
Tenorul italian Luciano Pavarotti a murit
Celebrul tenor, in varsta de 71 de ani, suferea de cancer la pancreas, iar in luna iulie fusese supus unei interventii chirurgicale
31.8.07
Google, pornit spre „cucerirea” stelelor
Google, pornit spre „cucerirea” stelelorCunoscutul motor de căutare propune mai nou internauţilor...planetariu la domiciliu. Google Earth, exploratorul virtual de la Google, va dispune şi de o versiune pentru studiul astronomiei – Google Sky.
Internauţii vor putea deci să exploreze în detaliu firmamentul, în Google Sky fiind înmagazinate informaţii despre 100 de milioane de stele, 200 de milioane de galaxii, dar şi despre alte corpuri cereşti. Ei vor fi ajutaţi de un ghid interactiv să „vadă” efectiv caracteristicile Lunii, de pildă, ori etapele de viaţă ale unei stele.
Noutatea pe care o aduce Google Sky este un imens colaj gigantic realizat din informaţiile (scripturale şi vizuale) adunate de la cele mai mare institute astronomice. La acestea se adaugă imagini de înaltă definiţie capturate de telescopul Hubble, potrivit Le Figaro.
Internauţii vor putea deci să exploreze în detaliu firmamentul, în Google Sky fiind înmagazinate informaţii despre 100 de milioane de stele, 200 de milioane de galaxii, dar şi despre alte corpuri cereşti. Ei vor fi ajutaţi de un ghid interactiv să „vadă” efectiv caracteristicile Lunii, de pildă, ori etapele de viaţă ale unei stele.
Noutatea pe care o aduce Google Sky este un imens colaj gigantic realizat din informaţiile (scripturale şi vizuale) adunate de la cele mai mare institute astronomice. La acestea se adaugă imagini de înaltă definiţie capturate de telescopul Hubble, potrivit Le Figaro.
22.8.07
10.8.07
Economizoarele de energie electrica
Economizoarele de energie electrica nu au "prins" in Romania, desi investitia consumatorului casnic poate fi amortizata intr-un an. Economisirea energiei poate ramane singura alternativa in conditiile in care consumul de curent a crescut in mod semnificativ in perioada verii si va continua sa creasca odata cu nivelul de trai.
In Romania sunt cateva firme care incearca sa impuna pe piata sisteme de economisire a energiei electrice. Aceste economizoare, care reduc consumul de curent fara a afecta aproape deloc calitatea luminii, nu sunt insa folosite de institutii.
Acelasi curent, bani mai putini
Pentru a face economie la energia electrica poti investi in energii regenerabile (eoliene, solare) sau poti folosi niste echipamente care micsoreaza consumul.
„De exemplu, la iluminatul public care se face pe baza de lampi cu descarcare de gaze, dupa ce acestea se incalzesc (20-30 de minute) si se produce descarcarea, se poate scade tensiunea de alimentare cu aproximativ 15% si iluminatul ramane la aceeasi valoare. Se castiga in acest fel energie. Pentru alimentarea locuintelor, echipamentul imbunatateste factorul de putere si reduce tensiunea. Se evita inclusiv salturile de energie ce pot arde echipamentele.
La electrocasnice poate fi montat un dispozitiv care arata precum un microcalculator, de aproximativ 20 de centimetri si poate reduce energia consumata cu 15%. Se alimenteaza de la sursa, printr-o priza obisnuita, iar pretul este de 200 de euro pentru aparatele electrocasnice si poate ajunge la 15.000 de euro.
Este loc pe piata
Un economizor pentru uz casnic nu depasea 100 de euro, iar investitia se amortiza intr-un an. Reprezentantii Digitline Automatizari Bucuresti spun ca au vandut pana acum patru economizoare, dar ca oferta este aproape inexistenta, desi ar exista o piata pentru aceste aparate. Avantajul conferit de aceste aparate vine si din faptul ca regleaza tensiunea electrica, nu doar ca reduc consumul. Electrica nu furnizeaza de fiecare data tensiunea nominala de 220 V, ci cu 10% mai mare, ceea ce face sa creasca consumul de putere cu 20%. Astfel, daca se reduce tensiunea, curentul va cobori si el si ambele vor determina o scadere a puterii
Dupa un an, pe profit
Investitia in aceste aparate va fi amortizata intr-un an, spun comerciantii, iar dupa aceea se va merge numai pe profit.
In Romania sunt cateva firme care incearca sa impuna pe piata sisteme de economisire a energiei electrice. Aceste economizoare, care reduc consumul de curent fara a afecta aproape deloc calitatea luminii, nu sunt insa folosite de institutii.
Acelasi curent, bani mai putini
Pentru a face economie la energia electrica poti investi in energii regenerabile (eoliene, solare) sau poti folosi niste echipamente care micsoreaza consumul.
„De exemplu, la iluminatul public care se face pe baza de lampi cu descarcare de gaze, dupa ce acestea se incalzesc (20-30 de minute) si se produce descarcarea, se poate scade tensiunea de alimentare cu aproximativ 15% si iluminatul ramane la aceeasi valoare. Se castiga in acest fel energie. Pentru alimentarea locuintelor, echipamentul imbunatateste factorul de putere si reduce tensiunea. Se evita inclusiv salturile de energie ce pot arde echipamentele.
La electrocasnice poate fi montat un dispozitiv care arata precum un microcalculator, de aproximativ 20 de centimetri si poate reduce energia consumata cu 15%. Se alimenteaza de la sursa, printr-o priza obisnuita, iar pretul este de 200 de euro pentru aparatele electrocasnice si poate ajunge la 15.000 de euro.
Este loc pe piata
Un economizor pentru uz casnic nu depasea 100 de euro, iar investitia se amortiza intr-un an. Reprezentantii Digitline Automatizari Bucuresti spun ca au vandut pana acum patru economizoare, dar ca oferta este aproape inexistenta, desi ar exista o piata pentru aceste aparate. Avantajul conferit de aceste aparate vine si din faptul ca regleaza tensiunea electrica, nu doar ca reduc consumul. Electrica nu furnizeaza de fiecare data tensiunea nominala de 220 V, ci cu 10% mai mare, ceea ce face sa creasca consumul de putere cu 20%. Astfel, daca se reduce tensiunea, curentul va cobori si el si ambele vor determina o scadere a puterii
Dupa un an, pe profit
Investitia in aceste aparate va fi amortizata intr-un an, spun comerciantii, iar dupa aceea se va merge numai pe profit.
6.8.07
iTextSharp
iText# (iTextSharp) is a port of the iText open source java library written entirely in C# for the .NET platform. iText# is a library that allows you to generate PDF files on the fly. It is implemented as an assembly.
http://itextsharp.sourceforge.net/
http://itextsharp.sourceforge.net/
5.8.07
2.8.07
1.8.07
casa de vanzare miercurea
0745/366597
0788/146088
costa 28.000 - 27.000 eu
deschidere la starda - 22m
suprafata cu gradina cu tot - 1.800 m2
0788/146088
costa 28.000 - 27.000 eu
deschidere la starda - 22m
suprafata cu gradina cu tot - 1.800 m2
Topul gafelor comise de companii in 2006
sursa: http://www.bloombiz.ro
Nu se intampla intotdeauna ca mediul de afaceri sa fie lipsit de momente amuzante, penibile sau, de ce nu, tampite. De la concedieri "neasteptate" si pana la clienti mai mult decat nemultumiti, aceste companii au fost alese de Cnn Money pentru a alcatui topul celor mai "stupide" momente ce au aparut in mediul de afaceri al anului 2006:
1.Wal-Mart - Pentru ca nu exista fiinta mai placuta americanilor decat politicianul
Intr-o incercare de a acoperi imaginea ravasita cu fete zambitoare, Wal-Mart a angajat firma Edelman, un renume in domeniul relatiilor publice, care a hotarat sa schimbe perceptia publicului cu privire la celebrul lant de magazine, preluand tactici derivate din campaniile politice.
Numindu-si campania " Candidatul Wal-Mart", firma anunta cu surle si trambite prerogativele Wal-Mart: asigurari medicale mult mai bune pentru anagajati, salarii entry-level mult mai mari, noi magazine in cartiere marginase, mancare organica la preturi rezonabile, si un pret fix de 4$ pentru o serie de medicamente.
In consecinta, candidatul Wal-Mart a suferit cel mai mic profit pe Q1 din ultimii zece ani, vanzarile scazand simtitor.
2. Comcast - Asteptati la telefon si unul din reprezentantii nostri se va trezi din betie si va raspunde intrebarilor dumneavoastra
In timpul unui control de rutina, unul dintre "oamenii de la cablu" Comcast adoarme pe canapeaua clientului Brian Finkelstein.
Imaginile incriminatorii, insotite de soundtrack(melodia "I Need Some Sleep" a celor de la Eels) si de comentarii acide la adresa echipamentelor saracacioase ale celor de Comcast, preturilor ridicate si penibilului serviciu pentru clienti, au devenit in scurt timp un hit al Internetului.
3. Starbucks - Un proces fierbine, vine imediat...
In August, un angajat american al Starbucks trimite un cupon pentru un ice cafe catre prieteni si familie, prin e-mail. Problema cu scrisorile digitale e ca acestea nu cunosc limite geografice si, mai rau, pot fi printate in mod repetat.
Astfel ca e-mailul s-a raspandit in toata America, cei de la Starbucks au refuzat sa onoreze posesorii cuponului, ceea ce a condus la un proces de clasa, in care un client nemultumit cerea despagubiri de 114 milioane dolari.
4.RadioShack- De la: RadioShack; Catre: Angajatii RadioShack; Subject: Fosta ta slujba
In August, Radioshack a concediat 400 de oameni via e-mail. Angajatii afectati au primit un mesaj care spunea ca " Reducerea fortei de munca se afla in progres. Din pacate, pozitia ta face parte din cele eliminate."
5. Home Depot - Cum sa-ti tragi in piept actionarii
Ferindu-se de investitorii nemultumiti de banii primiti de la CEO Home Depot, Robert Nardelli, care incasase peste 120 milioane dolari de-a lungul a cinci ani ( in timp ce actiunile companiei scazusera cu 12%), consiliul director al Home Depot uita sa se prezinte la intalnirea cu actionarii.
Sesiunea este prezidata doar de Nardelli, care reuseste sa ocoleasca toate intrebarile, spunand ca "ca nu acesta este forul in care actionarii sa comenteze" si intrerupe sedinta dupa doar jumatate de ora. Consecintele negative, subliniate de demonstranti imbracati in gaini si purtand sigla Home Depot, l-au facut pe Nardelli sa anunte cateva zile mai tarziu ca "pentru intalnirea de anul viitor vom adopta formatul traditional, in prezenta consiliului director".
Nardelli a demisionat in ianuarie, plecand cu o compensatie de 210 milioane dolari.
6. H.R. Hargreaves & Son
Mick Woods a cumparat un pachet de sunca presata, produsa de compania britanica Hargreaves & Son. Dupa ce a citit lista de ingrediente, care includea si "excremente de caine", si-a pierdut apetitul.
Hargreaves l-a concediat pe angajatul responsabil de farsa si a inceput un proces de retragere de pe piata a produselor cu eticheta "gresita".
7. AOL
Intr-o "incercare de a atinge comunitatea academica prin intermediul noilor sale instrumente", AOL a dat publicitatii un studiu ce avea ca obiect cautarile facute de 657,000 de utilizatori.
Desi AOL a insistat ca datele nu contineau informatii de identificare, ziarul New York Times au identificat o serie de utilizatori, printre care si "utilizatorul 4417749", numita Thelma Arnold din Lilburn, care a cautat prin intermediul AOL "lenjerie feminina" si "caine care urineaza pe toate lucrurile".
Gafa a dus la demisia directorului de tehnologie de la AOL si la un proces de 500 de milioane de dolari.
8. Amazon.com
In dimineata zilei de 3 aprilie, siteul Amazon.com a trimis un e-mail cu titlul "UCLA a castigat!" tuturor utilizatorilor care au cumparat pana atunci un produs sportiv in care anunta punerea in vanzare a sapcilor cu UCLA, castigatoare a campionatului de basketbal.
O singura problema: meciul era programat sa se joace pe 3 aprilie, seara. Si s-a intamplat, doar ca UCLA a fost invinsa de Florida, scor 73 -57.
9. Bank of America
Dupa ce Bank of America si-a anuntat intentia de a externaliza 100 de slujbe la departamentul tehnologic, din San Francisco catre India, muncitorii americani au fost obligati sa faca training cu inlocuitorii lor indieni, pentru a-si primi plata de disponibilizare.
10. Bristol-Myers
In mijlocul unui proces care avea ca obiect patentul pe anticoagulantul Plavix, Bristol-Myers Squibb a intarziat redactarea prospectului, ceea ce i-a dat producatorului de medicamente Apotex cinci zile sa inunde piata cu versiunea sa off-brand.
Pana cand Bristol a obtinut o hotarare judecatoreasca pentru a-i opri pe cei de la Apotex, acestia din urma au umplut depozitele farmaciilor cu medicamentele sale ieftine, costand Bristol un profit ce ar fi putut depasi 525 milioane dolari, iar pe Peter Dolan, CEO, slujba.
Nu se intampla intotdeauna ca mediul de afaceri sa fie lipsit de momente amuzante, penibile sau, de ce nu, tampite. De la concedieri "neasteptate" si pana la clienti mai mult decat nemultumiti, aceste companii au fost alese de Cnn Money pentru a alcatui topul celor mai "stupide" momente ce au aparut in mediul de afaceri al anului 2006:
1.Wal-Mart - Pentru ca nu exista fiinta mai placuta americanilor decat politicianul
Intr-o incercare de a acoperi imaginea ravasita cu fete zambitoare, Wal-Mart a angajat firma Edelman, un renume in domeniul relatiilor publice, care a hotarat sa schimbe perceptia publicului cu privire la celebrul lant de magazine, preluand tactici derivate din campaniile politice.
Numindu-si campania " Candidatul Wal-Mart", firma anunta cu surle si trambite prerogativele Wal-Mart: asigurari medicale mult mai bune pentru anagajati, salarii entry-level mult mai mari, noi magazine in cartiere marginase, mancare organica la preturi rezonabile, si un pret fix de 4$ pentru o serie de medicamente.
In consecinta, candidatul Wal-Mart a suferit cel mai mic profit pe Q1 din ultimii zece ani, vanzarile scazand simtitor.
2. Comcast - Asteptati la telefon si unul din reprezentantii nostri se va trezi din betie si va raspunde intrebarilor dumneavoastra
In timpul unui control de rutina, unul dintre "oamenii de la cablu" Comcast adoarme pe canapeaua clientului Brian Finkelstein.
Imaginile incriminatorii, insotite de soundtrack(melodia "I Need Some Sleep" a celor de la Eels) si de comentarii acide la adresa echipamentelor saracacioase ale celor de Comcast, preturilor ridicate si penibilului serviciu pentru clienti, au devenit in scurt timp un hit al Internetului.
3. Starbucks - Un proces fierbine, vine imediat...
In August, un angajat american al Starbucks trimite un cupon pentru un ice cafe catre prieteni si familie, prin e-mail. Problema cu scrisorile digitale e ca acestea nu cunosc limite geografice si, mai rau, pot fi printate in mod repetat.
Astfel ca e-mailul s-a raspandit in toata America, cei de la Starbucks au refuzat sa onoreze posesorii cuponului, ceea ce a condus la un proces de clasa, in care un client nemultumit cerea despagubiri de 114 milioane dolari.
4.RadioShack- De la: RadioShack; Catre: Angajatii RadioShack; Subject: Fosta ta slujba
In August, Radioshack a concediat 400 de oameni via e-mail. Angajatii afectati au primit un mesaj care spunea ca " Reducerea fortei de munca se afla in progres. Din pacate, pozitia ta face parte din cele eliminate."
5. Home Depot - Cum sa-ti tragi in piept actionarii
Ferindu-se de investitorii nemultumiti de banii primiti de la CEO Home Depot, Robert Nardelli, care incasase peste 120 milioane dolari de-a lungul a cinci ani ( in timp ce actiunile companiei scazusera cu 12%), consiliul director al Home Depot uita sa se prezinte la intalnirea cu actionarii.
Sesiunea este prezidata doar de Nardelli, care reuseste sa ocoleasca toate intrebarile, spunand ca "ca nu acesta este forul in care actionarii sa comenteze" si intrerupe sedinta dupa doar jumatate de ora. Consecintele negative, subliniate de demonstranti imbracati in gaini si purtand sigla Home Depot, l-au facut pe Nardelli sa anunte cateva zile mai tarziu ca "pentru intalnirea de anul viitor vom adopta formatul traditional, in prezenta consiliului director".
Nardelli a demisionat in ianuarie, plecand cu o compensatie de 210 milioane dolari.
6. H.R. Hargreaves & Son
Mick Woods a cumparat un pachet de sunca presata, produsa de compania britanica Hargreaves & Son. Dupa ce a citit lista de ingrediente, care includea si "excremente de caine", si-a pierdut apetitul.
Hargreaves l-a concediat pe angajatul responsabil de farsa si a inceput un proces de retragere de pe piata a produselor cu eticheta "gresita".
7. AOL
Intr-o "incercare de a atinge comunitatea academica prin intermediul noilor sale instrumente", AOL a dat publicitatii un studiu ce avea ca obiect cautarile facute de 657,000 de utilizatori.
Desi AOL a insistat ca datele nu contineau informatii de identificare, ziarul New York Times au identificat o serie de utilizatori, printre care si "utilizatorul 4417749", numita Thelma Arnold din Lilburn, care a cautat prin intermediul AOL "lenjerie feminina" si "caine care urineaza pe toate lucrurile".
Gafa a dus la demisia directorului de tehnologie de la AOL si la un proces de 500 de milioane de dolari.
8. Amazon.com
In dimineata zilei de 3 aprilie, siteul Amazon.com a trimis un e-mail cu titlul "UCLA a castigat!" tuturor utilizatorilor care au cumparat pana atunci un produs sportiv in care anunta punerea in vanzare a sapcilor cu UCLA, castigatoare a campionatului de basketbal.
O singura problema: meciul era programat sa se joace pe 3 aprilie, seara. Si s-a intamplat, doar ca UCLA a fost invinsa de Florida, scor 73 -57.
9. Bank of America
Dupa ce Bank of America si-a anuntat intentia de a externaliza 100 de slujbe la departamentul tehnologic, din San Francisco catre India, muncitorii americani au fost obligati sa faca training cu inlocuitorii lor indieni, pentru a-si primi plata de disponibilizare.
10. Bristol-Myers
In mijlocul unui proces care avea ca obiect patentul pe anticoagulantul Plavix, Bristol-Myers Squibb a intarziat redactarea prospectului, ceea ce i-a dat producatorului de medicamente Apotex cinci zile sa inunde piata cu versiunea sa off-brand.
Pana cand Bristol a obtinut o hotarare judecatoreasca pentru a-i opri pe cei de la Apotex, acestia din urma au umplut depozitele farmaciilor cu medicamentele sale ieftine, costand Bristol un profit ce ar fi putut depasi 525 milioane dolari, iar pe Peter Dolan, CEO, slujba.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
